Pus la îndoiala, criticat si uneori controversat, premiul Nobel pentru Literatura, ce va fi decernat joi, ar putea înca sa surprinda, potrivit AFP. Cu poeta de origine americana Louise Glück si romancierul britanic de origine tanzaniana Abdulrazak Gurnah, Academia Suedeza desemnata sa decerneze cel mai cunoscut dintre premiile literare a ales, în succesiune rapida, sa puna în lumina autori putin tradusi si foarte putin cunoscuti, inclusiv în cercurile editoriale. „Dupa ce s-a întâmplat anul trecut, mi se pare ca poate si mai greu de ghicit”, admite Lina Kalmteg, responsabila sectiunii de literatura la radioul national suedez, amintindu-si de „surpriza totala” pe care a stârnit-o în studio anuntul premiului acordat lui Gurnah. „Cred ca ne dorim un nume mai mare anul acesta din cauza surprizei de anul trecut”, a pronosticat Björn Wiman, seful sectiei culturale a cotidianului suedez Dagens Nyheter. Academia se recupereaza dintr-o criza lunga, dupa un scandal #Metoo în 2018 si decernarea în anul urmator a unui controversat Nobel scriitorului austriac Peter Handke cu pozitii pro-Milosevic. „Acum, Academia este în mod evident îngrijorata de imaginea sa atunci când vine vorba de diversitate si reprezentare de gen într-un mod cu totul diferit fata de cum era înainte de scandalul din 2017-2018”, a explicat pentru AFP Wiman. Criticata pentru lipsa de diversitate în alegerea laureatilor, Academia a înfiintat în 2020 un nou grup extern de experti în diferite domenii lingvistice. Dupa cazul Jean-Claude Arnault care a determinat-o sa amâne cu un an anuntarea premiului pe 2018, cenaclul suedez a încoronat doua femei, Louise Glück si poloneza Olga Tokarczuk, si un singur barbat. De bun augur pentru americanca Joyce Carol Oates, franceza Annie Ernaux sau Maryse Condé sau canadiana Margaret Atwood, considerate a fi nobelizabile? De la înfiintarea premiului, un total de 16 femei au primit prestigiosul premiu literar, prima fiind scriitoarea suedeza Selma Lagerlof în 1909. Rusoaica Ludmila Ulitkaia, adesea citata, ar putea de asemenea sa primeasca mesajul unui premiu anti-Putin dupa invazia rusa în Ucraina. „Ar face oamenii sa reactioneze”, potrivit lui Wiman, care subliniaza atât opozitia autoarei fata de Kremlin, cât si faptul de a evidentia cultura rusa în plin razboi în Ucraina. „Este acest tip de dezbatere intelectuala complexa pe care vrem sa o vedem în jurul Nobelului”, noteaza el. Houellebecq pentru pariori Pe site-urile din Paris, francezul Michel Houellebecq este pâna acum favoritul. El este înaintea poetei canadiane Anne Carson sau chiar a lui Salman Rushdie, victima unei tentative de omor în august. Abia în 2016, Academia, dornica de mult sa para neutra, a denuntat fatwa care îl viza pe autorul britanic al „Versetelor satanice”, spre supararea câtorva dintre membrii sai. Circula de asemenea numele altor obisnuiti ai pariorilor, precum kenyanul Ngugi Wa Thiong'o, ungurul Laszlo Krasznahorkai sau americanii Thomas Pynchon sau Don DeLillo. „Romanele americane postmoderne nu au fost recompensate pâna acum”, subliniaza Jonas Thente, critic literar la Dagens Nyheter. Printre ceilalti favoriti, norvegienii Jon Fosse si Karl Ove Knausgaard, ar putea aduce Nobelul înapoi pe pamânt scandinav, la mai bine de zece ani de la acordarea premiului pentru Literatura suedezului Tomas Tranströmer. Ar fi si franco-marocanul Tahar Ben Jelloun sau croatul Dubravka Ugresic.
