Fredrik Erixon este economist, scriitor, director al Centrului European pentru Economie Politica Internationala (CEEPI) din Bruxelles. Textul de mai jos este preluarea unui fragment, relevant credem noi, din interviul acordat revistei exclusiv print CRONICILE Curs de guvernare nr. 85, proaspat aparut. În opinia economistului, urmeaza o perioada extrem de dificila pentru clasa de mijloc, cea mai afectata de cresterea preturilor, deoarece acestea erodeaza nu doar puterea de cumparare, ci si valoarea activelor, acumulate preponderent pe credit. Iesirea din aceasta situatie complicata, spune Erixon, este o recesiune, inevitabila dupa parerea sa. Cea mai mare îngrijorare a economistului este ca bancile centrale si guvernele îsi supraestimeaza capacitatea de interventie în actuala criza. Chiar si într-o lume ideala, în care factorii de decizie nu mai fac nicio greseala de acum înainte, inflatia va fi foarte dificil de combatut, deoarece fundamentele economiei mondiale sunt cele care o alimenteaza, concluzioneaza directorul CEEPI. CRONICILE: Multi analisti sunt de parere ca o spirala preturi-salarii este improbabila, deoarece companiile europene nu îsi permit sa majoreze veniturile angajatilor pe termen mediu, asta pentru ca nu exista cresteri substantiale de productivitate. Înseamna practic ca socul inflatiei va fi absorbit aproape în totalitate de societate. Credeti ca ne aflam la un punct de inflexiune al modului în care sunt distribuite cheltuielile de consum? În România, spre exemplu, ponderea cheltuielilor cu utilitatile a crescut la maxime record. Fredrik Erixon: Absolut. Asistam la aceste tendinte peste tot în Europa, în America de Nord si anume ca, cel putin pe perioada verii, cheltuielile de consum nu au fost la nivelul la care se anticipa ca vor fi. Este dificil de comparat tara cu tara si mai ales având în vedere ca iesim din ani de pandemie, dar unde ne aflam în prezent, în ceea ce priveste lichiditatile, gospodariile si veniturile generale ale societatii… asteptarile au fost ca sectorul turistic, spre exemplu, sa înregistreze un boom în aceasta vara, dar aceste asteptari nu s-au concretizat. Vedem si din situatiile bancare cum gospodariile încep sa îsi reechilibreze pozitiile de capital, îsi ramburseaza varii credite de consum, în special credite cu dobânzi variabile, care cresc mai repede. Vedem si pe piata imobiliara ca preturile scad rapid peste tot. Acest lucru, în sine, are consecinte asupra multor oameni, pentru ca reajusteaza valoarea proprietatilor si a creditelor ipotecare aferente acestora. Consumatorii s-au îndatorat pe baza unor evaluari ale proprietatilor, care sunt acum poate cu 10--15- mai mici. Este o suma substantiala, în special daca o transpui la nivelul întregii economii. Revenind la problema daca preturile vor pune presiune pe salarii si daca ne vom confrunta cu o spirala preturi-salarii, ce stim din perioade anterioare, din istorie, când s-a mai manifestat un astfel de fenomen, este ca nu se întâmpla automat. Este o perioada de timp pâna când dinamica si mecanica acestei spirale îsi intra în functiune. Salariile nu reflecta imediat preturile. Dureaza câtiva ani pâna când se intra în carusel si, odata pornit, lucrurile se misca repede. Ce vedem acum în multe state este ca oamenii se asteapta ca salariile sa creasca, poate nu pentru a compensa întregul impact al inflatiei, dar se asteapta totusi la o crestere. Stim din analizele de piata mai amanuntite care s-au uitat la diferite dinamici ale inflatiei, si BCE a avertizat asupra acestui risc, a unui efect de întârziere în urmatoarele 12-18 luni. Ce se întâmpla de obicei este ca un grup primeste o majorare substantiala din simplul motiv ca are suficienta putere pe piata muncii pentru a forta cresteri de salarii. Acestea pun presiune si pe cresterea celorlalte salarii. Este o fantezie naiva sa credem ca gospodariile vor înghiti aceste rate ridicate ale inflatiei vreme de doi-trei ani si ca vor tolera ca acestea sa le manânce din venitul disponibil fara sa ceara cresteri mai rapide ale salariilor, care vor fi mult peste cele de productivitate. Vor creste presiunile pentru majorarea veniturilor si angajatii vor avea puterea necesara, din cauza conditiilor foarte dificile de pe piata muncii, a deficitelor foarte mari, a problemelor ce au rezultat din scaderea ratei de participare pe piata fortei de munca, în urma pandemiei. Un numar semnificativ de angajati au optat sa paraseasca piata muncii în ultimii doi ani, fie prin pensionare sau prin apelarea la diferite scheme de somaj tehnic sau de ajutor social. Este o lovitura puternica asupra ofertei de pe piata muncii în multe state europene, iar acest lucru se va rasfrânge asupra salariilor si a preturilor. Mai mult, pe cursdeguvernare
