Pe 2 februarie crestinii ortodocsi sarbatoresc una dintre cele mai mari sarbatori din calendar. Este vorba despre Întâmpinarea Domnului. Pe 2 februarie se sarbatoreste momentul în care Hristos este dus la Templu de Fecioara Maria si dreptul Iosif pentru implinirea Legii, care prevedea ca orice întâi nascut de parte barbateasca sa fie afierosit lui Dumnezeu în a 40 a zi de la nastere. Ce este interzis sa faci în aceasta zi În Templu sunt întâmpinati de dreptul Simeon si prorocita Ana. Dreptul Simeon a facut parte din traducatorii Pentateuhului din limba ebraica în greaca. În momentul în care a ajuns la textul „Iata Fecioara va lua în pântece si va naste fiu“, a înlocuit termenul „fecioara” cu „femeie”. Pentru necredinta sa, Dumnezeu i-a fagaduit ca nu o sa moara pâna nu va vedea pe Mesia nascut din Fecioara. În acesta zi de mare sarbatoare este interzisa orice munca, orice activitate, fiind recomandat mersul la Biserica, la Sfânta Liturghie si rugaciunea. Se duc coliva si bucate pe care preotul le sfinteste, ca sa poata fi împartite. Astfel, este bine sa mergi în dimineata acestei zile, la biserica, sa te rogi pentru cei dragi, sa stai la Sfânta Liturghie si sa aprinzi o lumânare pentru cei pe care îi iubesti. Astazi, la Biserica se cânta aceasta cântare unica în Biserica Ortodoxa. Citeste si: Ce se întâmpla daca lucrezi când e cruce neagra în calendar. Semnificatia acestor sarbatori În seara de dinaintea sarbatorii, se slujeste o Vecernie care contine trei citiri din Vechiul Testament. Uneori este slujita o Utrenie în dimineata sarbatorii. Sarbatoarea Întâmpinarii Domnului a fost introdusa la Roma de papa Gelasiu în anul 494. Astfel, a fost înlocuita stravechea sarbatoare pagâna a Lupercaliilor, de la începutul lui februarie, când aveau loc si procesiuni în jurul orasului cu faclii aprinse, în onoarea zeului Pan, supranumit si Lupercus, adica ucigatorul lupilor sau ocrotitorul turmelor împotriva lupilor. În Rasarit aceasta sarbatoare s-a introdus în penultimul an al domniei împaratului Justin I (526), iar generalizarea ei s-a facut în cursul secolului VI, începând din anul 534, când împaratul Justinian a schimbat data sarbatorii de la 14 februarie la 2 februarie (40 de zile socotite de la 25 decembrie, noua data a sarbatorii Nasterii Domnului), conform crestinortodox.ro. Prognoza ursului pe 2 februarie Tot în aceasta zi spiritualitatea populara pastreaza sarbatoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se considera ca în aceasta zi anotimpul rece se confrunta cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic. Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a câstiga bunavointa animalului salbatic, ei asezau pe potecile pe unde obisnuia sa treaca acesta, bucati de carne sau vase cu miere de albine. Se considera ca puterea acestui animal era transferata asupra oamenilor, în special asupra copiilor, daca acestia se ungeau, în ziua de 2 februarie, cu grasime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici si caliti în viata, copiii firavi erau botezati cu numele de Ursu. În multe localitati rurale, si astazi copiii mai sunt unsi cu grasime de urs, procurata de la vânatori. Bolnavii de „sperietoare” erau tratati în aceasta zi prin afumare cu blana de urs. De asemenea, cei care sufereau de sperieturi aveau parte de acelasi tratament. Pe atunci, oamenii credeau ca schimbarea vremii are legatura cu felul în care se comporta ursul, zis si Al Mare ori Martin. Pentru a prezice cum va fi vremea, trebuia urmarit bârlogul ursului. Daca afara e soare, ursul iese si, vazându-si umbra se sperie si intra la loc. Acest lucru înseamna ca iarna se prelungeste. Daca e înnorat, ursul nu-si vede umbra si, astfel, ramâne afara. Acest semn prevestea venirea primaverii. În ziua praznicului, este bine ca mamele ai caror copii sunt bolnavi sa daruiasca lucruri de îmbracaminte copiilor saraci. Împlinirea acestui ritual aduce bucurii si alunga boala din familiile generoase. Superstitii pentru ziua de 2 februarie Se mai zice despre Întâmpinarea Domnului, cunoscuta în popor si sub denumirea Stretenia, ca este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naste sau cine face nunta în aceasta zi va avea parte numai de necazuri si nu-i va merge bine. Superstitiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele facând referire la vremea ce urmeaza. Printre acestea se numara: Cine lucreaza în ziua de Stretenie va cadea în boala si i se va strâmba gura Daca boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apa din urma lui, atunci este semn ca trece iarna. Daca bea un bou apa din streasina casei, atunci anul va fi unul cu mana pentru albine si oi. Daca în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vara calduruoasa si îmbelsugata, iar daca în aceasta zi este frig, ger si viscol, atunci vara va fi friguroasa si neroditoare, conform ziarulunirea.ro. În aceasta zi, a Streteniei, se strâmba pârtia, adica începe a se topi zapada.
