Crina Popa, Bârlad: ”Bunicul meu are 68 de ani si, la un control de rutina, a fost diagnosticat cu insuficienta mitrala. Ecografia a aratat ca are calcificari la nivelul inelului mitral. Medicul cardiolog care i-a facut ecografia i-a spus sa nu manânce sarat si sa nu faca eforturi mari iar daca observa modificari în respiratie sau daca oboseste mai usor decât pâna acum, sa revina. Daca totul este în regula, sa vina la control peste 6 luni”. Prof. Univ. Dr. Catalina Arsenescu Georgescu, membru titular al Academiei Române de Stiinte Medicale: ”Bolile cardiovasculare reprezinta o problema importanta de sanatate publica în cadrul careia în ultimele decenii exista numeroase schimbari care tin de mai multi factori printre care evidentiem: - cresterea numarului de leziuni valvulare ”degenerative” în detrimentul celor reumatismale; - întelegerea mai buna a mecanismelor de instalare si evolutie; - dezvoltarea si folosirea pe scara larga a metodelor imagistice de diagnostic, evaluare si urmarire a evolutiei; - introducerea în ultimii ani a tehnicilor de terapie interventionala percutana si a chirurgiei minim invazive. Insuficienta mitrala (IM) este valvulopatia caracterizata prin închiderea incompleta a orificiului mitral datorita afectarii structurii aparatului mitral (valva, cordaje, muschi papilari, inel mitral), urmata de regurgitarea unui volum de sânge din ventriculul stâng (VS) în atriul stâng (AS). Boala poate fi acuta si cronica, cu diferente între cele doua forme evolutive de etiologie, fiziopatologie, clinica si atitudine terapeutica. De cele mai multe ori, insuficienta mitrala este usoara si progreseaza lent. De aceea, simptomele pot lipsi ani de zile. Simptomatologia este determinata de severitatea insuficientei mitrale, de la asimptomatic în insuficienta mitrala usoara-moderata si pâna la semne si simptome de insuficienta cardiaca, daca insuficienta mitrala este severa (dificultati în respiratie, palpitatii, tuse seaca). Cauzele aparitiei insuficientei mitrale pot fi multiple. Reumatismul articular acut a fost, în trecut, cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala. Valvele devin rigide, se deformeaza, aparatul subvalvular sufera deformari si, treptat, apar depuneri de calciu. În prezent, insuficienta mitrala degenerativa este cea mai frecventa forma de insuficienta mitrala. Calcificarea inelului mitral apare la persoane în vârsta iar insuficienta mitrala apare din cauza inelului mitral rigid si a calcificarii care afecteaza uneori si baza de implementare a valvelor. Cardiopatia ischemica este o alta cauza de insuficienta mitrala care apare prin ischemia (deficitul de irigare) a aparatului subvalvular, determinând disfunctia/ruptura de muschi papilar. Ruptura de muschi papilar produce o insuficienta mitrala acuta, o forma extrem de grava, cu evolutie imprevizibila. Alte cauze pot fi: prolapsul de valva mitrala, dilatarea ventriculului stâng si/sau a atriului stâng, diverse tipuri de cardiomiopatii. În cazul insuficientei mitrale cronice, semnele fizice preced cu multi ani simptomele. Pacientul poate evolua de la stadiul de asimptomatic la stadiul de insuficienta cardiaca stânga progresiva. Initial apare dispneea (dificultatea de a respira) la efort, iar daca regurgitarea devine importanta, apare dispneea paroxistica nocturna si ortopneea (dispneea în repaus fiind accentuata de decubitul dorsal). În stadiile avansate de boala, din cauza dilatarii AS apare fibrilatia atriala. În insuficienta mitrala acuta apare o crestere brusca de presiune în atriul stâng si circulatia pulmonara, ducând rapid la edem pulmonar acut. În general, este produsa de ruptura cordajelor tendinoase si ruptura partiala sau totala a muschilor papilari, cauza cea mai frecventa fiind infarctul miocardic acut. Ecocardiografia Doppler aduce cele mai importante date privind diagnosticul insuficientei mitrale, etiologia, severitatea leziunii, consecintele hemodinamice (dilatarea AS ± VS, hipertensiunea pulmonara), precum si aprecieri privind functia ventriculului stâng. Examenul radiologic arata un cord de dimensiuni crescute în formele severe de insuficienta mitrala, cu atriul si ventriculul stâng marite, staza pulmonara, revarsat pleural drept, consecinta a decompensarii cardiace. Complicatiile cele mai importante sunt: fibrilatia atriala, insuficienta cardiaca, endocardita infectioasa (infectie bacteriana localizata la nivelul valvei mitrale modificate). Insuficienta mitrala cronica usoara si moderata nu necesita tratament medicamentos, în afara masurilor igieno-dietetice privind reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite. Tratamentul medicamentos presupune vasodilatatoare care au rol hemodinamic la bolnavii cu insuficienta mitrala, aceasta clasa de medicamente reducând regurgitarea mitrala. Frecventa cardiaca trebuie controlata cu bradicardizante, în jur de 60-70/minut. Indicatia de tratament chirurgical (protezarea valvei mitrale, plastia de valva mitrala) se ia în considerare la pacientii cu insuficienta mitrala cronica severa, simptomatici sau la cei cu insuficienta mitrala acuta dupa compensarea hemodinamica. Tratamentul interventional (Procedura MitraClip) este o alternativa la tratamentul chirurgical, având avantajul unei recuperari rapide si a unei scurte durate de spitalizare. Sistemul MitraClip reprezinta un cateter ghid si un sistem care contine la capatul sau clipul si permite delivrarea lui la nivelul foitelor valvei. Procedura se realizeaza de catre un medic interventionist în sala de angiografie care va introduce un cateter ghid pe calea venei femurale în AD si, ulterior, prin punctionarea septului interatrial, în AS. Pe cateterul-ghid va fi introdus în atriul stâng sistemul MitraClip. Pacientul cu insuficienta mitrala trebuie evaluat clinic si periodic ecografic, verificându-se în mod deosebit capacitatea de efort, remanierea valvulara, performanta ventriculara stânga si eventual complicatiile aritmice”.
