Inspectoarea acuzata ca ar fi luat spaga o minge de fotbal, cozonaci si chiftelute se va putea întoarce la lucru în cadrul Comisariatului Regional pentru Protectia Consumatorului, dupa aproape sase ani de procese. La doua luni dupa ce Înalta Curte de Casatie si Justitie admisese în principiu recursul în casatie declarat de Mihaela Darie împotriva sentintei de condamnare, curtea suprema a dispus achitarea de acuzatia de luare de mita. „Înalta Curte a îndreptat o decizie gresita a completului de la Curtea de Apel Iasi si a dispus achitarea doamnei Darie, luând în considerare toate argumentele expuse în aparare. Sa nu uitam ca si prima instanta, Tribunalul Iasi, a pronuntat o solutie de achitare în aceasta cauza, decizie care a fost preschimbata la Curtea de Apel. În urma acestei decizii, doamna Darie va reveni pe functia detinuta anterior”, a comentat reprezentanta Mihaelei Darie, avocata Sandra Gradinaru. Mihaela Darie a fost trimisa în judecata la începutul anului 2017, pentru trei fapte de luare de mita si una de influentare a declaratiei. Procurorii Parchetului de pe lânga Tribunal o acuzau ca, în timpul unor controale, si-a însusit o minge de fotbal, doi cozonaci, un drob de miel, un kilogram de chiftelute din carne de pasare si o pereche de pantofi, în valoare totala de aproape 300 de lei. Ea s-ar fi folosit de pozitia sa de inspector în cadrul Comisariatului Regional pentru Protectia Consumatorilor pentru a primi „cadouri” din partea magazinelor controlate, inclusiv un supermarket. În prima instanta, magistratii Tribunalului au achitat-o, considerând ca faptele, asa cum fusesera descrise de procurori în rechizitoriu, nu erau prevazute de legea penala. Apelul declarat de procurori a dus la condamnarea ei la o pedeapsa de 3 ani de închisoare, cu suspendare si la interzicerea exercitarii profesiei de comisar cu atributii de constatare a contraventiilor timp de doi ani. În motivele invocate pentru recursul în casatie, reprezentanta Mihaelei Darie a dat evenimentelor în urma carora fusese acuzat clienta sa o cu totul alta interpretare. Pentru ca fapta de luare de mita sa existe, inspectoarea ar fi trebuit sa se afle în exercitiul functiunii. Or, cozonacii, drobul si chiftelele fusesera comandate si achizitionate de Darie la trei zile dupa un control efectuat la Carrefour, nu primite cadou pentru a nu aplica vreo sanctiune. Pur si simplu, îsi facuse cumparaturile din magazinul pe care îl controlase anterior. De asemenea, procurorii nu au retinut si comiterea faptei corelate cu luarea de mita, respectiv darea de mita. Or, daca angajatii Carrefour nu dadusera mita, nici inspectoarea nu avea cum sa o ia. „Nicaieri în Decizia recurata (sentinta Curtii de Apel, n.r.) nu se argumenteaza de ce Curtea de Apel a ajuns la concluzia ca M. nu a savârsit o fapta de dare de mita, însa recurenta este vinovata pentru fapta de luare de mita, desi cele doua infractiuni se afla într-o relatie de interdependenta mijloc-scop”, a punctat avocata. Decizia ÎCCJ este definitiva.
