Trei angajati ai Scolii de Arte au scapat pâna acum de grija justitiei. Acordurile de recunoastere a vinovatiei încheiate cu procurorii au fost acceptate de judecatori, care au pronuntat sentinte cu suspendarea sau cu amânarea executarii. Dupa acordurile încheiate de procurori cu referentul Nina Zugravu si referentul economic Mihaela Cucorada, judecatorii l-au aprobat si pe cel încheiat cu Ilie Vintzi, care fusese angajat la Scoala de Arte ca muncitor. Joi va fi analizat ultimul acord, cel încheiat cu seful serviciului artistic al scolii, Andreea Popovici. Vintzi a fost acuzat de uz de fals, dupa ce a folosit o adeverinta falsificata pentru a îndeplini conditiile de participare la un concurs de angajare la Scoala de Arte. Conform rechizitoriului procurorilor DNA, Vintzi aflase de organizarea concursului chiar de la directorul scolii, Vlad Baba, care i-a si propus sa se înscrie. Spre deosebire de alte concursuri, la care conditiile de participare erau stabilite din timp pentru a se potrivi candidatilor preferati de Baba, în cazul postului de muncitor, ele erau deja stabilite. Vintzi nu avea nici jumatate din vechimea minima solicitata de trei ani. Ca urmare, Cucorada i-a propus lui Baba sa întocmeasca pentru Vintzi o adeverinta conform careia acesta lucrase la o firma perioada necesara pentru a îndeplini conditia de vechime. Firma în cauza era una la care Cucorada tinuse contabilitatea în trecut, având înca stampila acesteia. La concurs a mai participat un candidat, dar comisia stabilita de Baba l-a desemnat câstigator pe Vintzi, desi acesta gresise la proba practica. Ulterior, acesta si-a platit „datoria” fata de angajator, participând la unele proiecte artistice personale ale lui Baba, inclusiv în orele de program. Conform legii, uzul de fals se pedepseste cu închisoarea pe un termen cuprins între trei luni si doi ani. Prin semnarea unui acord de recunoastere a vinovatiei, inculpatul îsi asuma faptele imputate de procurori, acceptând încadrarea juridica facuta de acestia în forma prezentata de acestia. Acordul priveste si felul si cuantumul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia. De regula, sunt propuse pedepse situate spre minimul legal, eventual cu suspendarea executarii. Faptul ca Vintzi îsi recunoscuse vina, ca si propunerea favorabila a procurorilor, i-a facut pe judecatori sa accepte aplicarea unei pedepse simbolice. Vintzi a fost condamnat la 1 an de închisoare, dar cu amânarea executarii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
