Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie va genera încetarea unui numar semnificativ de contracte de munca cu timp partial, ce va conduce implicit la cresterea ratei somajului, considera consultantii unei companii de profil. Potrivit sursei citate, mediul de afaceri considera ca aceasta masura fiscala ignora realitatea pietei muncii si specificul multor domenii de activitate în conditiile în care legislatia muncii permite încheierea unor astfel de contracte de munca cu timp partial, flexibilitatea si libertatea de alegere a modului si a timpului de lucru reprezentând o preocupare importanta în ultimii ani pentru adaptarea la conditiile socio-economice actuale. "Mediul de afaceri considera ca aceasta masura fiscala ignora realitatea pietei muncii si specificul multor domenii de activitate în conditiile în care legislatia muncii permite încheierea unor astfel de contracte de munca cu timp partial, flexibilitatea si libertatea de alegere a modului si a timpului de lucru reprezentând o preocupare importanta în ultimii ani pentru adaptarea la conditiile socio-economice actuale. Printre efectele ce nu întârzie sa apara, întrevedem încetarea unui numar semnificativ de contracte de munca cu timp partial ce va conduce implicit la cresterea ratei somajului. Asadar, nu este greu de anticipat ca supraimpozitarea contractelor de munca cu timp partial va avea efecte contrare celor asteptate de autoritati", a declarat pentru AGERPRES Serge R. Gonvers, country managing Partner, Baker Tilly Romania. Consultantul a subliniat ca masura si-a dovedit deja ineficienta în conditiile în care a mai fost implementata în 2017 si eliminata dupa circa doi ani, în 2019. Mai mult, potrivit sursei citate, obligatia angajatorilor de a suporta diferenta de contributii daca acestea sunt mai mici decât cele raportate la salariul minim brut pe tara este de departe inechitabila întrucât acestia vor înregistra costuri aferente unui program de lucru cu norma întreaga, primind în schimb o contraprestatie partiala. Potrivit Ordonantei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contributia de asigurari sociale si cea de sanatate, datorate de catre persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de munca cu norma întreaga sau cu timp partial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de baza minim brut pe tara în vigoare în luna pentru care acestea se datoreaza. Cât priveste eliminarea impozitului specific pentru sectorul HoReCa, masura care va intra în vigoare la începutul anului viitor, Gonvers considera ca decizia reprezinta un avantaj în special pentru companiile mari din domeniu, care vor avea posibilitatea de a plati 1- impozit indiferent de nivelul veniturilor realizate. "Societatile din sectorul HoReCa vor putea opta începând cu anul viitor fie pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (1- din venituri), fie pentru plata impozitului pe profit (16- aplicat la diferenta dintre venituri si cheltuieli, dupa ajustarile fiscale corespunzatoare). Asteptarea rezonabila este ca marea majoritate sa opteze pentru impozitul de 1- pe veniturile microîntreprinderilor - cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de contribuabilii din alte domenii de activitate, societatile din sectorul HoReCa fac exceptie de la conditia de încadrare a veniturilor realizate în plafonul maxim de 500.000 euro valabil din 2023. Putem concluziona astfel ca societatile active în sectorul HoReCa, îndeosebi cele mari, sunt avantajate fata de toate celelalte categorii de contribuabili, având posibilitatea de a plati 1- impozit indiferent de nivelul veniturilor realizate", a explicat reprezentantul companiei de consultanta. Un alt efect benefic al acestei modificari ar putea fi reprezentat de utilizarea unui sistem de impunere considerabil simplificat comparativ cu impozitul specific ce presupunea calcule cu variabile si coeficienti - dificil de gestionat în practica (atât din perspectiva contribuabililor, cât si a autoritatilor fiscale), mai ales daca societatea desfasura simultan activitati specifice HoReCa si activitati economice supuse impozitului pe profit. O alta masura fiscala care se va aplica din 2023 este majorarea impozitului pe dividende la 8-. În context, Serge R. Gonvers estimeaza ca vor avea loc distribuiri semnificative de dividende în perioada ramasa pâna la sfârsitul anului pentru a beneficia de impozitul de 5-, însa avertizeaza ca iesirile masive de lichidati într-o perioada scurta de timp poate atrage riscul de decapitalizare. "Iesirile masive de lichidati într-o perioada scurta de timp poate atrage riscul de decapitalizare ce ar putea reprezenta un impediment pentru societatile românesti în obtinerea de credite sau alte forme de finantare. Adiacent, decapitalizarea ar putea exclude posibilitatea de a beneficia de reducerile la impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru mentinerea capitalului propriu pozitiv (posibil destabilizat prin retragerile de dividende în 2022). Pe de alta parte, desi majorarea impozitului pe dividende va face ca tara noastra sa devina mai putin atractiva pentru investitorii straini decât tari precum Letonia (0-), Bulgaria (5-), Grecia (5-), Estonia (7-) si Slovacia (7-), România îsi va pastra avantajul competitiv tinând cont de faptul ca noua cota de impozitare se afla totusi sub cele ale multor tari din Uniunea Europeana precum Croatia (10-), Cehia (15-), Lituania (15-), Ungaria (15-) sau Polonia (19-)", a mai precizat reprezentantul companiei de consultanta. Cât priveste fondurile de pensii, care nu vor mai fi scutite de impozit pe dividende, Gonvers crede ca introducerea impozitului de 8- va afecta cu siguranta randamentul fondurilor de pensii private/facultative, ceea ce va avea impact inclusiv asupra participantilor la aceste fonduri. "Mai mult, trebuie luate în considerare investitiile pe piata de capital din România realizate de fonduri de pensii din Uniunea Europeana ce ar putea migra catre alte piete, în contextul impozitarii dividendelor primite de la societatile românesti", a mai afirmat sursa citata. Pe de alta parte, referitor la cresterea gradului de colectare a TVA, reprezentantul Baker Tilly considera ca va mai trece o vreme pâna ce se vor vedea rezultate notabile pe acest segment, chiar daca în ultimii ani se remarca o preocupare sporita a autoritatilor în sensul adoptarii unor masuri menite sa sustina îmbunatatirea gradului de colectare. Potrivit opiniei sale, printre masurile care ar putea determina o colectare mai buna se numara digitalizarea relatiei dintre autoritatile fiscale si contribuabili, directionarea resurselor cu atributii de control catre contribuabilii cu grad ridicat de risc fiscal si simplificarea procedurilor de administrare fiscala în vederea sprijinirii conformarii voluntare. Consultantul citat aminteste ca dintre masurile aflate în curs de implementare, cea mai importanta este raportarea SAF-T, obligatorie momentan pentru marii contribuabili. Tot în decursul acestui an, au fost introduse RO e-Transport si RO e-Factura ce vizeaza produsele cu risc fiscal ridicat. "Desi aceste initiative pot avea un real aport la îmbunatatirea colectarii TVA prin identificarea facila a cazurilor de neconformare la declararea/plata TVA si aplicarea prompta a masurilor corespunzatoare, implementarea aproape simultana a acestora într-o perioada de timp foarte scurta pune presiune considerabila asupra contribuabililor. Pe de alta parte, ramâne de vazut în ce masura autoritatile fiscale vor avea capacitatea si resursele necesare pentru a analiza si actiona asupra unui volum colosal de informatii", a mai spus Gonvers. Baker Tilly South East Europe, un membru independent al Baker Tilly International, opereaza în România din 2001 oferind servicii de contabilitate, fiscalitate, audit si consultanta.AGERPRES
