Un consortiu vrea încalzirea Iasului cu deseuri lemnoase provenite de la salcii energetice. „Ziarul de Iasi” a aflat cine este partenerul privat cu care Primaria a initiat recent discutii (de principiu) pentru concesionarea sistemului de termoficare. Consortiul graviteaza în jurul unei companii germane, cu parteneri în România, Elvetia si Austria. Solutia de încalzire propusa este una neobisnuita, si nu este clar în ce masura ar putea fi implementata la Iasi: cert este ca doua cele parti discuta. „Suntem într-un ”, asa cum declara si viceprimarul Daniel Juravle, în plenul Consiliului Local (CL) de luni. Edilul a invocat atunci consortiul, dar a evitat sa nominalizeze firmele. Din informatiile ZDI, una dintre principalele societati implicate este HDG Bavaria GmbH din Germania. Primaria a început discutiile cu un partener din România al companiei germane (Kanalguss Industries SRL, din jud. Ilfov). ZDI l-a contactat ieri pe directorul Kanalguss, dar acesta a evitat sa ne furnizeze detalii despre discutiile cu municipalitatea ieseana. Intentia Primariei este sa concesioneze sistemul pe o perioada de 25 de ani. Cum vrea consortiul sa încalzeasca orasul Sistemul de încalzire cu biomasa (tocatura de lemn) ar avea o putere instalata de aproximativ 60 MW, o putere mai mare decât cea utilizata la CET Holboca iarna trecuta (circa 50 MW) pentru încalzirea orasului. Investitia în sistem ar apartine în integralitate consortiului, conform surselor ZDI, dar nu a fost avansat un cuantum al acesteia. Doua avantaje majore ale sistemului constau în faptul ca emisiile de dioxid de carbon ar fi de 10 ori mai mici fata de gaze naturale, iar valoarea gigacaloriei ar putea scadea cu pâna la 20-. O plantatie de salcie energetica ajunge la maturitate în circa 2-3 ani (o înaltime a lastarilor de 6-7 m) si are o durata de viata de 25 de ani, conform cultivatorilor din România, cele mai mari suprafete plantate fiind în zona Miercurea Ciuc. Potrivit acelorasi surse, salcia energetica are un ritm rapid de crestere si o putere calorica mare: în Suedia (tara de unde a fost importata planta acum circa 15 ani în România) este considerata planta industriala si se acorda subventii. Din informatiile ZDI, sistemul ar fi alimentat cu crengile obtinute din toaletarea salciilor si exista doua variante analizate: adaptarea instalatiilor de la CET pentru biomasa sau montarea de echipamente (centrale) în puncte termice. În al doilea caz, nu ar mai fi necesare retelele de transport ale agentului termic, ci doar cele de distributie. În schimb, Iasul a investit în ultimii peste 10 ani fonduri importante pentru reabilitarea a peste jumatate din reteaua de transport, iar alte proiecte similare vor fi derulate în urmatorii ani: aceste retele ar ramâne „piese de muzeu”. Cine face parte din consortiu Potrivit informatiilor ZDI, adresa trimisa recent la Primarie a apartinut firmei Kanalguss Industries din Mogosoaia. ZDI l-a contactat ieri pe directorul Marian Barbu, dar acesta a evitat sa ofere detalii tehnice. Indicatorii financiari ai firmei nu sunt încurajatori: în 5 dintre cei 7 ani de existenta a avut cifra de afaceri zero, în conditiile în care în ceilalti doi ani (2018 si 2019) nu a ajuns la 100.000 lei. Pe întreaga perioada mentionata, firma a figurat cu zero angajati, conform Listafirme.ro. O alta firma româneasca din consortiu este Dosetimpex din Timisoara, cu o experienta de peste 30 de ani în lucrari de instalatii: în anul 2022, cifra de afaceri a fost de peste 25 milioane lei, profitul de 1,2 milioane lei, în conditiile în care societatea a avut aproximativ 60 de angajati. Consortiul graviteaza în jurul companiei HDG Bavaria, producator de echipamente de ultima tehnologie care functioneaza cu biomasa. Conform profilului companiei de pe Bloomberg, HDG produce echipamente de încalzire cu produse precum: busteni de lemn, aschii de lemn si cazane pe peleti. „HDG Bavaria deserveste clienti din gospodarii, cladiri industriale si facilitati municipale”, se mai arata în profilul companiei. Pe site-ul oficial HDG, conducerea societatii bavareze spune ca are o experienta de peste 40 de ani în a genera „o caldura prietenoasa cu mediul”. Un mister ramâne compania care ar urma sa aiba cel mai mare aport financiar la proiect: Kanalguss a transmis Primariei ca exista, în principiu, un astfel de finantator cu activitati similare (si parteneri) în Elvetia, Germania si Austria, respectiv în proiecte de tip ESCO (proiecte de eficienta energetica). Discutiile dintre cele doua parti au început acum câteva zile, dar cert este ca Primaria trebuie sa organizeze o licitatie pentru concesionarea serviciului de termoficare. Calea spre o astfel de procedura a fost deschisa tot zilele trecute, dupa ce Consiliul Local a aprobat un studiu de oportunitate în acest sens. De la momentul preluarii sistemului de termoficare (2021), Primaria a invocat în dese rânduri cheltuieli majore pentru alimentarea orasului cu agent termic.
