Judetul Iasi, destinatia de weekend a anului trecut pentru city break, nu a reusit în 2022 sa intre în top 10 cele mai vizitate judete din România, în timp ce judetul Brasov - care a fost un alt tip de destinatie: destinatia anului 2022 - s-a plasat pe locul al treilea dupa numarul sosirilor în unitatile de cazare turistica. În preferintele strainilor, suntem totusi pe locul al saptelea din tara, iar Iasul este singurul dintre marile orase care a depasit pandemia, în ceea ce priveste turismul. În plus, potrivit datelor Directiei Judetene de Statistica, în primele cinci luni ale acestui an, Iasul a avut cu 13,5- mai multi turisti decât în aceeasi perioada a anului trecut. Putine sunt judetele în care turismul si-a revenit în totalitate dupa dezastrul produs de pandemie, iar dintre orasele mari, potrivit lectorului univ. Mihai Bulai, prodecan al Facultatii de Geografie si Geologie, „Iasi este singurul oras mare din România care a depasit pandemia”. Într-o analiza publicata în Ziarul Financiar, acesta arata ca anul trecut municipiul Iasi a înregistrat 334.000 de turisti (sosiri turistice), “fiind singurul oras de talie mare din România care a depasit criza generata de pandemia de COVID-19. În 2022 acesta a înregistrat un surplus de 23.000 de turisti fata de 2019, caz unic în peisajul oraselor mari din România!”. Cititi si: Opinie. Mihai Bulai, prodecan al Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi: „Iasi este singurul oras mare din România care a depasit pandemia” Daca la nivelul oraselor mari Iasul a fost singurul care a avut sold pozitiv în 2022 fata de 2019 (an dinaintea pandemiei), la nivelul judetelor a fost pe locul al treilea, dupa Constanta si Suceava. De fapt, din 42 de judete (inclusiv Municipiul Bucuresti), doar 12 au avut anul trecut mai multi turisti decât în anul dinaintea pandemiei, 2019, iar patru dintre aceste judete au fost din regiunea de Dezvoltare Nord-Est: Suceava (locul 2), Iasi (3), Bacau (10) si Neamt (12). Procentual, Botosani a scazut în 2022 în ce priveste numarul sosirilor turistilor (-19-) cam cât Bucurestiul (-20-). Datele Directiei Judetene de Statistica Iasi confirma optimismul prodecanului Mihai Bulai si pentru anul 2023: „În luna mai 2023, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au înregistrat o crestere cu 9,1-, iar înnoptarile cu 5,1-”, iar în primele cinci luni ale acestui an, cresterea numarului de sosiri a fost de 13,6-. În plus, a crescut si durata înnoptarilor, de la 1,59 zile, la 1,7 zile”, a explicat Ciprian Iftimoaei, director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi. Cine sunt turistii care au vizitat Iasul si unde au stat ei? Turistii care au vizitat Iasul anul trecut au reprezentat putin peste 3- din totalul celor care s-au cazat în structuri de primire turistica din România. În total, au sosit în unitatile de cazare a turistilor din Iasi 386.622 de persoane, dintre care 85- au fost români si aproape 15- straini. Odata ajunsi aici, 93,6- dintre turistii straini s-au cazat la hotel, 2,7- în pensiuni turistice, si câte 1,8- în hosteluri sau apartamente/camere de închiriat. Românii, în schimb, au ales într-o proportie ceva mai mica hotelurile (75-), în schimb au apelat mult mai des decât strainii la varianta apartamentelor de închiriat (8,7-), la cazarea în pensiuni turistice (7,1-) sau în pensiuni agroturistice (4,2-). Metodologia statistica precizeaza ca “sosirea unui turist într-o structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica se înregistreaza când o persoana este înregistrata în registrul structurii respective, pentru a fi gazduita una sau mai multe nopti. În fiecare structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica se considera o singura sosire pe turist, indiferent de numarul de înnoptari rezultate din sederea sa neîntrerupta”. Iar „înnoptarea reprezinta intervalul de 24 de ore, începând cu ora hoteliera, pentru care o persoana este înregistrata în evidenta structurii de cazare turistica si beneficiaza de gazduire în contul tarifului aferent spatiului ocupat, chiar daca durata de sedere efectiva este inferioara intervalului mentionat”. Doar 6,5- dintre turistii ajunsi în judetul Iasi au parasit municipiul si s-au cazat în alte localitati. Dintre cei aproape 301 mii de turisti cazati la hoteluri, 97,9- au optat pentru un hotel din Iasi, 1,5- pentru o camera de hotel din comuna Ion Neculce, 0,4- pentru regim de hotel în Tg. Frumos si câte 0,1- s-au cazat în Miroslava si Bivolari. Tot 97,9- a fost si procentul e turisti care s-au cazat în apartamente si camere de închiriat din Municipiul Iasi, în timp ce 2,1- au închiriat camere sau apartamente în Movileni si sapte turisti s-au cazat în camere închiriate din comuna Vânatori. În total, turistii care s-au cazat la apartamente/camere de închiriat au fost 29.704. La pensiuni turistice au ajuns 24.866 de turisti români si straini, dintre care 97,1- în Municipiul Iasi, 1,8- în Municipiul Pascani si 1,1- în orasul Tg. Frumos. Alti 14.019 turisti s-au îndreptat catre pensiuni agroturistice din Rediu (34-, adica 4.780 turisti), Tomesti (24-), Ion Neculce (15-), Letcani (14-), Bârnova (7-), Popricani (3-), Tomesti (2-) si Raducaneni (1-, adica 115 turisti). În fine, 17.110 turisti au ajuns la moteluri si hosteluri din Municipiul Iasi (75,6-), în tabara de elevi si prescolari de la Mogosesti-Siret (9,1-), în cabane turistice la Motca (6,1-), în vile turistice în Valea Lupului (6-) si în popasul turistic din Deleni (0,2-). Pe locul 11 dupa numarul total al turistilor înregistrati în unitatile de cazare turistice, judetul Iasi s-a dovedit mai degraba a fi în topul preferintelor strainilor (al saptelea cel mai vizitat judet de catre acestia), decât în acel al turistilor români (pentru care Iasul a fost pe locul 11). Cum sunt cifrele la nivel de România? Adunate, cifrele înregistrate odata cu sosirea turistilor români si straini arata trei destinatii favorite în România: Bucuresti (13-), Constanta (12-) si Brasov (11-). Iar odata facuta adunarea, devine evident si faptul ca, din regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Suceava este pe primul loc (locul 8 în România din 42 de judete), urmata de Iasi si Neamt (locurile 11 si 12), apoi de Bacau (21), Vaslui (34) si Botosani (37). Magnetul pentru straini a fost anul trecut Municipiul Bucuresti, care a înregistrat 41- din totalul sosirilor acestora. Podiumul preferintelor turistilor straini a fost completat de Brasov (6,4-) si Cluj (6,2-), în timp ce urmatoarele cele mai vizitate judete de catre straini, înaintea Iasului, au fost Sibiu, Ilfov si Timis. În acelasi timp, cel mai “necalcat” judet din tara a fost Teleorman. Doar 285 de straini au ajuns acolo anul trecut, si nici românii nu s-au înghesuit sa-l viziteze (4.692). În schimb, în ceea ce-i priveste pe turistii români, acestia par sa iubeasca în proportii aproape egale Constanta (13-) si Brasovul (12-), în timp ce Municipiul Bucuresti, cu 9- din totalul turistilor din România sositi în structurile de cazare, a ocupat abia locul al treilea în preferintele românilor, dupa cele doua judete care sunt destinatiile clasice de vacanta ale românilor. În general, cele mai vizitate zece judete din tara de anul trecut deseneaza harta autostrazilor functionale din România. De ce este important numarul de turisti care ajung într-o anumita destinatie? Explicatia o ofera, în analiza sa, Mihai Bulai: “Întrucât un turist sta în medie la Iasi doua nopti per sedere, iar pretul mediu al cazarii clasificate în Iasi este de circa 50 de euro/noapte/turist, se poate estima ca doar sectorul hotelier a încasat în plus în 2022 circa 7.600.000 de euro si asta doar din serviciul de cazare. Daca se considera ca aceste cheltuieli de cazare reprezinta în general 30-40- din totalul cheltuielilor turistilor la destinatie (mâncare, bauturi, suveniruri, shopping, participare evenimente etc.), concluzionam ca întreaga destinatie Iasi a atras în 2022 circa 20 de milioane de euro în plus fata de situatia ipotetica în care ar fi avut evolutia negativa a Clujului”. Cine sunt strainii care viziteaza România? 25- au venit dintr-o singura tara Separat de strainii cazati în unitatile de primire turistice, o alta statistica, bazata pe datele furnizate de Politia de Frontiera, arata ca un sfert din numarul total al vizitatorilor internationali în România, în 2022, au fost ucraineni. Potrivit datelor Institutului national de Statistica, în România au intrat anul trecut 12.697.000 de vizitatori internationali (vizitator international desemneaza din punct de vedere statistic orice persoana care calatoreste catre o tara, alta decât aceea în care îsi are în mod obisnuit resedinta, pentru o perioada care sa nu depaseasca 12 luni). Majoritatea vizitatorilor din tari europene non EU erau din Ucraina (3.293.000 vizitatori) si din Republica Moldova (2,6 milioane). Ucrainenii au reprezentat 26- din totalul vizitatorilor, iar moldovenii 21-. Înainte de izbucnirea razboiului, Ucraina era pe locul al treilea dupa numarul de vizitatori. Fata de anul 2019, în 2022 a crescut cu 85- numarul vizitatorilor din Ucraina (3.293.000 fata de 1.755.000), cu peste 69- al celor din Turcia si 3,3- al celor din Republica Moldova (2.607.000 vizitatori în 2022, fata de 2.523.000 în 2019. A scazut însa cu mai mult de jumatate numarul vizitatorilor din Belarus (-69-), din Slovenia (-53-) si din Federatia Rusa (42.000 de vizitatori în 2022, fata de 89.000 în 2019). Pe locul al treilea dupa numarul vizitatorilor internationali au fost bulgarii (1,5 milioane vizitatori). În pandemie, bulgarii au fost pe primul loc dupa numarul de vizitatori sositi în tara noastra. Numarul total al vizitatorilor straini în România a scazut anul trecut cu aproape 1- fata de 2019, iar cele mai mari scaderi au fost în rândul vizitatorilor din Australia, Oceania si alte teritorii (-44,4-), din America de Sud si Centrala (-32,5-) si apoi din America de Nord (-18-). Numarul vizitatorilor europeni a crescut cu 0,4- fata de perioada dinaintea pandemiei, însa numarul africanilor sositi în România anul trecut a crescut cu 14- (49.000 vizitatori) fata de anul 2019. Cei mai multi vizitatori straini au intrat în România cu mijloace de transport rutiere (75,2-) sau aeriene (20-). Cu mijloace de transport navale au intrat în tara 3,6- dintre vizitatori, iar cu trenul doar 1,2-.
