Integrala inventiilor lui George Constantinescu a fost scrisa la Cluj, editata si tiparita la Iasi si donata Muzeului Politehnicii din Bucuresti. Asta si pentru ca legatura între cele trei orase sa fie si alta decât cea din butada conform careia legile se gândesc la Cluj, se scriu la Bucuresti si se aplica la Iasi. Pentru inventarea sistemului sonic de tragere printre palele elicei în rotatie, George Constantinescu primeste, de la Amiralitatea Britanica, un premiu de 5.000 lire sterline, suma donata de inventator Crucii Rosii Române, pentru ajutorarea frontului din Moldova, asa cum aflam din excelenta carte Inventii si prioritati românesti în aviatie, aparuta în 1979 la Ed. Albatros, scrisa de Constantin C. Gheorghiu (istoric de aviatie, inginer si aviator brasovean, autor a 14 carti în domeniul aviatiei). În 1918, Constantinescu publica lucrarea sa dedicata teoriei sonicitatii - The Theory of Sonics. A treatise on transmission of power by vibrations (cartea va aparea în limba româna în 1922, în traducerea profesorului Dionisie Germani, reeditata în 1985 de catre acad. Matei Marinescu). În 1919 revine în tara si tine doua conferinte dedicate teoriei sonicitatii: prima la Scoala Nationala de Poduri si Sosele si a doua la Academia Româna, al carei membru de onoare devine în 1920. În finalul primei conferinte spunea: Întreaga mea pregatire stiintifica a fost facuta la aceasta scoala, scolii românesti îi datorez toate realizarile mele si sunt si ramân cu sufletul legat de pamântul românesc. La 3 octombrie 1961 a devenit primul Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Bucuresti si primul Doctor Honoris Causa în stiinte tehnice din tara, laudatio fiind redactat de catre acad. Remus Radulet. În prezent, lui Constantinescu îi este rezervat un spatiu în cadrul Muzeului Universitatii „POLITEHNICA” din Bucuresti, muzeu care functioneaza în cladirea de pe strada Gheorghe Polizu, în care Aurel Vlaicu a montat avionul Vlaicu II. În anul 2006, la Editura Performantica a Institutului National de Inventica din Iasi a aparut lucrarea Gogu Constantinescu - Integrala inventiilor, în patru volume, cu sapte autori, cadre didactice la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca. Coordonatorul echipei a fost prof. univ. dr. ing. Ioan I. Pop, profesor de hidraulica, robotica, acustica si vibratii, autor al unui tratat de teoria sonicitatii, conducator a sase lucrari de doctorat în sonicitate, el fiind unul dintre cei mai importanti continuatori ai operei lui George Constantinescu. Prof. Pop a strâns cele 193 de inventii publicate ale marelui inventator (la care se mai adauga peste 100 de inventii nepublicate), realizând o lucrare de recuperare a unui tezaur stiintific si tehnic, fiind prezentate brevetele originale (aparute în noua tari), precum si denumirile si rezumatele acestora în limba româna. Prof. Pop a fost legat afectiv de viata si opera lui Gogu Constantinescu, dezvoltând un adevarat cult pentru acesta. Atunci când prezenta Integrala inventiilor, deschidea la pagina cu fotografia celebra din The Graphic pe care o îndrepta spre public si apoi, fara sa se uite, indica cu vârful stiloului, cu maxima precizie, toate personalitatile cuprinse în tablou. Efectul era garantat! Dar cum era omul Gogu Constantinescu? Dupa cum scrie Constantin C. Gheorghiu, …a fost extrem de prietenos, avea o fire sentimentala, de artist; casa sa din Londra a fost deschisa întotdeauna compatriotilor sai si adesea se întruneau la el celebrii sai prieteni, George Enescu, Nicolae Titulescu, Henri Coanda, Dragomir Hurmuzescu… Constantinescu era foarte atent cu drepturile sale asupra propriei creatii, exemplu fiind numarul mare de brevete obtinute. În 1917, în urma succesului demonstrat al dispozitivului sau de tragere sincronizata, a propus guvernului britanic, prin Consiliul Aerian, sa cumpere brevetul sau nr. 512 cu 50.000 de lire (câte o lira pentru fiecare dispozitiv din cele care aveau sa intre în dotarea aviatiei britanice pâna la sfarsitul razboiului!). Propunerea sa nu a fost acceptata, dar a fost angajat ca supus al Coroanei Regale în aprilie 1917, el primind un salariu fix, cercetarile si proiectele fiind finantate de stat, iar inventiile sale intrând în proprietatea guvernului. Acest fapt i-a asigurat protectia financiara, dar i-a limitat câstigurile. Înainte de 1922, comisia regala de premiere a inventatorilor a dorit sa-l recompenseze pe Constantinescu pentru dispozitivul de tragere sincronizata, oferindu-i acestuia si colaboratorului sau, Walter Haddon, suma de 90.000 de lire sterline, mare parte din bani mergând pe plata taxelor. Dupa razboi, Constantinescu a aplicat principiile sonicitatii la sistemele de transport rutiere si pe calea ferata, inventând convertorul, un dispozitiv de transmisie care înlocuia cutia de viteze clasica. De asemenea, sonicitatea a fost utilizata la foraje, în minerit, defectoscopie, medicina etc. Nu stim câte din inventiile lui Constantinescu au fost publicate, multe dintre realizarile sale fiind declarate secret de stat, acelasi statut avându-l initial si volumul din 1918 dedicat sonicitatii, stiinta care avea un mare potential în aplicatii militare. Dupa prof. Ioan I. Pop, spre finalul activitatii sale, Constantinescu nu mai breveta, el însusi insistând pe o prezentare mai mult comerciala si mai putin stiintifica a creatiilor sale, pentru a atrage investitori. S-a întors în tara în 1963, când merge la Constanta si la Bucuresti, unde face vizite la Institutul de Energetica a Academiei si la Comitetul de Stat al Apelor, unde i se prezinta pompele sonice create si brevetate în România pe baza principiilor sale. Moare la 12 decembrie 1965, în Anglia la Oxen House. Integrala inventiilor lui George Constantinescu a fost scrisa la Cluj, editata si tiparita la Iasi si donata Muzeului Politehnicii din Bucuresti. Asta si pentru ca legatura între cele trei orase sa fie si alta decât cea din butada conform careia legile se gândesc la Cluj, se scriu la Bucuresti si se aplica la Iasi. Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
