Fumătorii cu vârste de peste 40 ani sunt predispuși să facă BPOC

Corina Pop, Iasi: ”Va scriu pentru ca sunt foarte îngrijorata pentru tatal meu. Întâmplator, în urma cu circa 2 ani, la un control de rutina, pentru ca tusea nu i se ameliora, indiferent de medicamentele luate, a fost diagnosticat cu BPOC. Eu lucrez în strainatate si am aflat destul de târziu, abia când am venit în tara, în noiembrie, anul trecut,  si l-am surprins într-un episod acut. Asa s-a explicat si faptul ca el pare mult mai obosit decât îl stiam eu. Am citit despre aceasta boala si am înteles ca se acutizeaza în sezonul rece si ca ar trebui sa renunte la fumat. Nu a renuntat la fumat si mi-as dori sa stiu daca exista posibilitatea de a face tratament în aceasta perioada, cumva sa se pregateasca pentru toamna si iarna”. Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache, Sectia Clinica Recuperare Medicala Respiratorie, Spitalul Clinic de Recuperare, Iasi: ”Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este o boala respiratorie cronica, care afecteaza atât bronhiile cât si plamânii si se manifesta prin îngustarea progresiva si ireversibila a bronhiilor, ceea ce se însoteste de o scadere progresiva a capacitatii respiratorii si de efort. În marea majoritate a cazurilor, BPOC apare la fumatori, dupa vârsta de 40 de ani. Nu toti fumatorii fac BPOC, dar s-a constatat ca la o proportie de 10-15- dintre ei boala prezinta manifestari clinice. Expunerea la fumul de tigara produce o inflamatie cronica a bronhiilor si plamânilor, care se soldeaza cu îngustarea progresiva a bronhiilor si distrugeri ale peretilor alveolelor pulmonare (emfizem).  Factorii favorizanti ai BPOC sunt reprezentati de fumatul activ, poluarea atmosferica, fumatul pasiv (nefumatorii care respira fumul de tigara al fumatorilor) sau de sistemele de încalzire cu carbuni etc. Fumatorii considera ca este normal sa tuseasca, de aceea tusea, desi este prezenta la multi pacienti cu BPOC, nu-i alarmeaza. Pe masura ce bronhiile se îngusteaza si capacitatea respiratorie se reduce, bolnavii încep sa resimta o lipsa de aer (dispnee) la eforturi pe care anterior le faceau usor. Când oboseala la efort este destul de suparatoare pentru pacient, moment când acesta decide sa se adreseze medicului, capacitatea respiratorie este diminuata la jumatate. Pe fondul acestei reduceri a tolerantei la efort pot sa apara crize de sufocare si frecvente episoade infectioase respiratorii, mai ales iarna, când pacientul tuseste mai mult si expectoreaza purulent. Cu timpul, pe masura ce boala progreseaza, dispneea este resimtita la eforturi din ce în ce mai mici, pâna când ajunge invalidanta, tintuind bolnavul în casa. Cu timpul, apar complicatii ale inimii: picioarele se umfla iar buzele se învinetesc. Fara tratament, BPOC determina reducerea prematura si severa a capacitatii respiratorii, ceea ce duce la invaliditate si chiar deces.  Boala trebuie suspectata la toti fumatorii, care acuza dispnee la eforturi moderate. Pentru un diagnostic corect, ca si pentru evaluarea severitatii si a evolutiei în timp, este indispensabila spirometria si testul de reversibilitate bronsica, care evidentiaza un sindrom obstructiv bronsic, cu reducerea unui parametru numit volum expirator maxim în prima secunda (VEMS). Severitatea bolii se apreciaza în functie de reducerea VEMS. De cele mai multe ori, pacientii ajung la medic când VEMS ajunge la 50- din valoarea normala.  BPOC este o boala ireversibila iar interventia terapeutica nu reuseste sa readuca capacitatea respiratorie catre normal, ci doar sa-i stopeze scaderea în continuare. De aceea, depistarea precoce a bolii este foarte importanta si, în primul rând, pacientul trebuie sa renunte la fumat.  Tratamentul BPOC este în functie de stadiul bolii, cu bronhodilatatoare administrate cu regularitate, cu un singur bronhodilatator sau doua, conditionate într-un singur dispozitiv. Cele mai utile sunt bronhodilatatoarele inhalatorii cu actiune prelungita, înalt selective. Pentru stadiile moderat si sever, se administreaza în combinatie fie un bronhodilatator si un glucocorticoid, fie doua bronhodilatatoare si un glucocorticoid, îm ambele situatii toate conditionate într-un singur dispozitiv si administrate inhalator. Aceste medicamente pot ajuta pacientii prin ameliorarea simptomelor, prin rarirea episoadelor acute si reducerea gravitatii acestora si prin încetinirea declinului functiei ventilatorii. De asemenea, vaccinarea antigripala s-a dovedit foarte eficace în prevenirea episoadelor acute.  Pe lânga masurile de evitare a factorilor favorizanti, tratamentul farmacologic si vaccinare, acesti pacienti beneficiaza si de tratamentul de recuperare respiratorie, cu beneficii multiple: reduce dispneea, tusea, expectoratia, anxietatea si depresia etc., creste capacitatea de efort, reduce numarul si gravitatea exacerbarilor si creste distanta în timp dintre acestea, îmbunatateste calitatea vietii si creste durata de supravietuire.  Mi-ati spus ca apar episoade de exacerbare ale bolii tatalui dvs. Consideram exacerbare a BPOC o perioada în care simptomele se agraveaza sau apar simptome noi: tusea se intensifica, apar secretiile purulente sau creste cantitatea de secretii daca acestea existau,  dispneea se accentueaza, pacientul obosind la cele mai mici eforturi. Episodul poate fi declansat de o viroza sau de alti factori neidentificati. Medicul trebuie sa aprecieze daca exacerbarea se poate trata acasa sau este necesara internarea, în functie de gravitatea acesteia. Pacientul cu BPOC poate beneficia de asistenta medicala permanenta, nu numai în timpul exacerbarii. În cadrul Sectiei Clinice Recuperare Medicala Respiratorie, din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare, din Iasi, pacientii cu astfel de probleme pot beneficia gratuit de toate evaluarile si programul de recuperare respiratorie.  Practic, recuperarea respiratorie, reprezinta un standard de îngrijire pentru pacientii cu boli pulmonare cronice motivati sa participe la programul de recuperare pentru a deveni mai activi fizic si mai independenti, fiind parte integranta a managementului clinic si a mentinerii starii lor de sanatate. Programele de recuperare respiratorie  îmbunatatesc calitatea vietii acestor pacienti prin cresterea gradului de independenta, reducerea numarului si gravitatii exacerbarilor, precum si a numarului si duratei spitalizarilor datorate acutizarilor, cu reducerea importanta a costurilor, prin ameliorarea simptomelor, în special dispneea si complicatiile, prin reducerea deconditionarii musculare si îmbunatatirea capacitatii de efort, precum si prin reducerea anxietatii si depresiei si îmbunatatirea starii de bine emotionale. Toate aceste beneficii sunt oferite pacientului cu BPOC, cu conditia ca el sa-si doreasca acest lucru, iar un prim pas foarte important este acela de a renunta la fumat si de a participa la programul de recuperare respiratorie”.   


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi