„Ziarul de Iasi” a realizat un interviu cu Thorstein Wangen, responsabil la Ambasada Norvegiei în România de EEA and Norway grants – fonduri puse la dispozitia a 15 tari din Europa centrala si de Est pentru a asigura echitate în fata legii pentru toti cetatenii, dezvoltarea programelor educationale si de cercetare în zone precum protectia mediului, energiile regenerabile sau sanatatea populatiei. România a obtinut în exercitiul financiar 2014 – 2021 putin peste 500 de milioane de euro din aceste granturi, fiind al doilea beneficiar din Europa dupa Polonia. În ultimii sapte ani, în regiunea Moldovei au fost implementate proiecte de circa 32,5 milioane de euro, iar în judetul Iasi proiectele au vizat domenii precum educatie si cercetare, întarirea societatii civile si cultura. Rep: Care credeti ca este importanta, în tari precum România, sa ai o finantare externa din mai multe surse pentru proiecte mai mici de infrastructura, de cercetare, cultura si în alte domenii conexe? Thorstein Wangen: Ma bucur foarte mult sa fiu în Iasi, este prima mea vizita si stiu foarte bine ce se spune: nu ai fost în România pâna când nu ai vizitat Iasul. Stiu din istorie ca este un oras cel putin la fel de important precum Bucurestiul în aceasta zona si de aceea ma bucur mult sa fiu aici. „EEA and Norway Grants” reprezinta contributia noastra la proiectul european. Acesta vorbeste despre lucrurile fundamentale care ar trebui sa guverneze statele: coabitarea în pace, drepturile omului, implicare, solidaritate, demnitate si democratie. Când te uiti la ce se întâmpla dincolo de granita, în Ucraina, întelegem mai bine nevoia de a lupta pentru aceste idei si ca nu ar trebui sa le consideram deja rezolvate. Chiar daca pentru multi ani am facut asta, dar acum ne dam seama ca trebuie sa încetam. Si pentru a sustine acest proiect european, sa nu fie doar cuvinte frumoase, trebuie sa intram în cooperari internationale la nivel europene si sa lucram împreuna la proiecte. Apoi, sa luptam sa realizam aceste proiecte. Daca ne întrebati ce reprezinta aceste granturi, reprezinta contributia noastra în lupta pentru aceste valori si astazi acest lucru este mai important ca niciodata. Dar ca sa faci asta, oamenii trebuie sa se întâlneasca, sa discute, sa vorbeasca, sa faca schimb de idei. Rep: Au fost multe voci care au invocat „efectul unificator al razboiului”. Desi Rusia spera sa dezbine continentul, Suedia si Finlanda vor sa intre în NATO, tarile mici de lânga România, Moldova, Ucraina, Georgia vor sa adere în proiectul european. Dupa ce razboiul va fi transat, putem vorbi de o Europa mai unita? Thorstein Wangen: Ceea ce vedem acum este o situatie foarte dificila, dar în doar câteva saptamâni am vazut deja discutii în Finlanda si Suedia care si-au schimbat complet perceptia asupra securitatii. Acum trei luni nu am fi crezut ca astfel de modificari sunt posibile. Bineînteles ca sunt si alte tendinte. Deci daca cineva a crezut ca va fi mai usor si ca Europa se va dezbina cu razboiul în apropierea granitelor, cred ca rezultatul a fost complet opus. Cel putin asta vedem acum. În cadrul granturilor, a proiectelor, lucram împreuna – Norvegia si alte 50 de tari din Europa Centrala si de Est, tocmai pentru a aduce oamenii laolalta. Am stabilit mai mult de 800 proiecte bilaterale din 2009, de când am început. Spre exemplu, pot sa va spun ca multumita granturilor, relatiile bilaterale între Norvegia si România, unde nu exista un mare contact, sunt mai puternice ca niciodata. Nu doar la nivel politic, desi si acolo s-au facut progrese mari, dar la nivelul societatii civile. Ministerele mediului si culturii lucreaza împreuna pentru a putea analiza situatiile din cele doua tari. Daca oamenii sunt adusi laolalta si pot discuta unii cu altii, atunci înca mai exista speranta. Cea mai mare provocare de acum: este noul „Green Deal”, rezolvarea crizei de mediu, sa descoperim cum sa ajungem la industrii mai sustenabile. Sunt convins ca o consecinta indirecta, dar pozitiva, a razboiului din Ucraina este aceea ca am înteles ca trebuie sa ne acceleram politicile catre o economie mai sustenabila. Vrem sa ne reducem dependenta de combustibilii fosili, vrem sa folosim soarele, vântul. Un efect secundar al razboiului acesta este: vom grabi schimbarile necesare pentru o economie mai sustenabila si o societate mai sustenabila. Mai mult, înainte de razboi vorbeam de Europa de Vest, Centrala sau de Est. Dar stând în România acum, vazând ce se întâmpla în Ucraina, nu ma simt ca în partea de Est a Europei, ci ma simt în Europa. Cred ca razboiul a abolit aceasta împartire între Est, Centru si Vest. Suntem cu totii uniti pe acest continent, cu aceleasi valori. În tot acest întuneric adus de razboi, aici putem sa gasim lumina. Rep: Ce credeti despre orasul nostru ca atractivitate internationala? Ati urmarit proiectele implementate pâna acum si aveti o serie de concluzii: unde putem îmbunatati lucrurile? Thorstein Wangen: Nu pot face o analiza ampla fiindca am petrecut putin timp în Iasi, dar am vazut un oras foarte frumos, am avut întâlniri la Palatul Culturii si este impresionant. Dar stiu ca acest oras are o istorie veche de câteva secole, puternica, ca sunteti mândri de ea - si pe buna dreptate. Aveti monumente impresionante si cladiri impunatoare în acest oras. Când zburam spre Iasi dinspre Bucuresti, padurile înconjuratoare si peisajul creat era absolut superb. Ca proiecte în Iasi, sprijinim acum Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu”; stim ca este mereu nevoie de reabilitare si speram ca finantarea noastra va contribui sa fie construit un acoperis mai bun pe acea cladire, care înteleg ca este necesar. Cooperarea pe care o avem cu UAIC este foarte importanta, m-am mirat ca poti învata norvegiana în Iasi. Cine ar fi crezut ca în Iasi, în mijlocul României, este o facultate unde poti învata norvegiana? Avem multe legaturi culturale si stiu ca orasul acesta e recunoscut pentru învatamânt si cercetare. Rep: Unde se vor îndrepta fondurile pe noul exercitiu care va începe din 2022? Thorstein Wangen: Acesta se va concentra pe principalele doua programe în perioada urmatoare: „rule of law”, suprematia legii, sentimentul oamenilor ca daca esti un fermier în Iasi, un sofer de autobuz din Timisoara sau un politician din Bucuresti vei fi tratat la fel în fata legii. Trebuie ca oamenii sa înteleaga acest mesaj pentru a avea încredere în societate. Judecatorii trebui sa ia decizii pe baza legilor din tara si trebuie sa fie independenti. Tot ce înseamna suprematia legii e important, iar apoi vom insista si pe al doilea program noul „green deal”. Norvegia a dezvoltat tehnologie de înmagazinare în cantitati mari a energiei produse, lucram la implementarea pompelor de caldura, dar si la cum sa schimbam utilizarea carbunelui în generarea energiei electrice si sa aducem venituri oamenilor din aceasta zona care nu vor mai putea munci. Sper sa lansam noi parteneriate în aceste doua programe.
