Maria Stefan, Iasi: ”Bunica mea are 72 de ani si a fost diagnosticata, la Pascani, cu fibrilatie atriala. Nu a stiut sa-mi explice prea bine ce i-a spus medicul care a vazut-o. Ea a mers la medic deoarece avea palpitatii si, uneori, ramânea fara aer. Bunica sta singura la Pascani, dar am vrea sa vina la Iasi sa mai faca un consult. Ne temem sa nu apara complicatii iar noi nu stim cum sa procedam ca sa o ajutam”. Prof. Univ. Dr. Emerit Catalina Arsenescu Georgescu, membru titular al Academiei Române de Stiinte Medicale: ”Este în regula ca un pacient sau familia acestuia sa doreasca o a doua opinie medicala. De aceea, bunica dvs. se poate adresa serviciilor de cardiologie din Iasi pentru investigatii si tratament. În ce priveste fibrilatia atriala, aceasta este cea mai frecventa aritmie cardiaca care apare în special la persoane în vârsta. În mod normal bataile inimii sunt ritmice, impulsurile electrice fiind generate de nodul sinusal, astfel încât cordul se contracta la intervale regulate. În fibrilatia atriala si alte portiuni ale atriilor genereaza impulsuri electrice neregulate, cu o frecventa mult mai mare decât cea normala, determinând un ritm rapid, neregulat. Exista doua consecinte importante ale acestei aritmii determinate de faptul ca atriile se contracta haotic: formarea trombilor intraatriali cu risc de evenimente tromboembolice si insuficienta cardiaca. Fibrilatia atriala poate aparea în cadrul unor boli cardiace preexistente (hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischemica, boli valvulare, cardiomiopatii), pneumologice (sindromul de apnee în somn), endocrine (hipertiroidia). Simptomele cele mai frecvente pe care le acuza pacientii cu fibrilatie atriala sunt palpitatiile (senzatia de bataie a inimii mult mai repede si mai neregulat decât de obicei) si dispneea (respiratie dificila, lipsa de aer), mai rar dureri toracice anterioare (angina) sau sincopa (pierderea brusca a starii de constienta). Mai rar pacientii sunt asimptomatici, fibrilatia atriala fiind diagnosticata în timpul unor consultatii medicale de rutina. Episodul de fibrilatie atriala poate fi de scurta durata si dispare spontan sau prin interventii terapeutice (fibrilatia atriala paroxistica), pe când în unele cazuri pacientul ramâne în fibrilatie atriala permanenta. Diagnosticul acestei aritmii este simplu, prin efectuarea unei electrocardiograme sau a unei monitorizari electrocardiografice Holter. Indiferent de tipul de fibrilatie atriala paroxistica sau permanenta, aceasta aritmie creste riscul de accident vascular cerebral (AVC) embolic prin formarea trombilor intraatriali. De aceea, este important ca diagnosticul si tratamentul acestei afectiuni sa se faca cât mai rapid, iar acestor pacienti li se recomanda medicamente care împiedica formarea de cheaguri, adica anticoagulante. Majoritatea oamenilor care sufera de fibrilatie atriala pot sa duca o viata perfect normala, însa au nevoie de medicamente pentru a controla ritmul cardiac sau frecventa cardiaca, precum si de medicatie anticoagulanta. În anumite cazuri se poate restabili ritmul cardiac cu ajutorul medicamentelor sau prin intermediul socului electric. Când restabilirea ritmului cardiac normal nu este posibila, se administreaza medicamentele care încetinesc bataile inimii, aducând frecventa cardiaca la valori normale, astfel încât pacientul nu mai simte palpitatiile. Acestora li se vor adauga si medicamente care au rolul de a împiedica formarea cheagurilor de sânge (anticoagulante). Medicatia anticoagulanta trebuie administrata corect pentru a preveni AVC. Procedura interventionala numita ablatie cu cateter este o procedura minim invaziva care întrerupe caile haotice generatoare de aritmii. Ca reguli generale de viata, se va evita consumul excesiv de cafea, alcool, tutun, se va încerca mentinerea în limite normale a tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol, se va adopta o dieta sanatoasa, greutate normala, miscare si se va consulta medicul în mod regulat. Este foarte important ca bolnavii sa îsi urmeze tratamentul prescris de medic si sa trateze si alte boli care pot agrava fibrilatia atriala, cum ar fi, de exemplu diabetul sau obezitatea”.
