România are povesti nestiute sau spuse în surdina, care pot constitui subiect de roman de succes în orice moment. Una dintre acestea este viata familiei Lecca, din judetul Bacau, care a ajuns în secolele XIX – XX sa faca istorie la Bucuresti, detinând functii în cele mai înalte pozitii din stat, timp de patru generatii. Astazi este reprezentata de domnul Dumitru Lecca, fost antrenor al echipei nationale de baschet „Steaua”, fost detinut politic, descendentul familiei de boieri moldoveni care a dat tarii noua parlamentari, sapte prefecti, diplomati, generali, un ministru de Razboi, unul al Finantelor, oameni dedicati, patrioti, generosi. Din pacate, comunistii au vrut sa steaga numele lor din memoria colectiva, iar dupa 1989 eforturile autoritatilor de a restabili grandoarea numelui Lecca au fost palide. Familia Lecca: 7 prefecti, 9 senatori si deputati, generali, diplomati Familia Lecca a avut un rol esential în mai multe momente cruciale în decursul timpului. Acesta este, de altfel, si motivul pentru care comunistii i-au deposedat de avere, dar le-au trecut si numele la index, asa încât cei care ar fi încercat sa vorbeasca cu voce tare ar fi ajuns în temnitele comuniste. Doar erau exponenti ai clasei exploatatoare, a dusmanilor poporului, ai bugheziei decadente. Motiv pentru care o parte dintre ei au fost condamnati la ani grei de puscarie, iar altii au avut domiciliu obligatoriu. În paralel, comunistii au schimbat denumirile localitatilor, strazilor sau a institutiilor de cultura care le purtau numele, desi erau personalitati marcante care facusera istorie în România. „Eu cred ca în toata România este foarte greu sa fie gasita o alta familie care a avut opt sau noua politicieni de marca, senatori si deputati, si sapte prefecti de Bacau. Ei au condus acest judet foarte multi ani. Trecerea lor a lasat urme: biserici, scoli, spitale, drumuri. Cu toate acestea, în zona nu se mai stia, nu se mai vorbea nimic despre familia Lecca. Am fost invitat la diverse manifestari culturale si am constatat ca foarte vag mai stia câte cineva ceva”, a povesti, pentru PRESShub, Dumitru Lecca, care si-a dedicat deceniile de libertate pentru a reaminti importanta familiei sae de-a lungul secolelor pentru România. Unul dintre motivele acestei lupte a fost si recapatarea sentimentului de mândrie a tinerei generatii, care nu stie prea bine nici acum cine le sunt stramosii, care nu cunoaste adevarata istorie a tarii lor, care atunci când merge pe strada în loc sa citeasca pe o placuta numele unui înaintas, da de nume de flori, care abunda în orice oras mergi. „Nu înteleg de ce sa pui numele unei strazi dupa o floare când poti sa o numesti dupa un înaintas care a facut ceva pentru localitatea lui, pentru tara. De fapt, o explicatie exista. Sau chiar mai multe. Mai mult, pe presshub
