Fabrica de hârtie a lui Asachi (3)

Gheorghe Asachi a fost un om dinamic, un creator si un mare vizionar! La deschidere, fabrica lui era împodobita cu urmatorul text: Prima fabrica a Moldovei! Iar mai jos scria: Fie o mie! În 2021, în Regiunea Nord-Est erau 7.237 întreprinderi mici si mijlocii si 159 mari întreprinderi (Programul Regional Nord-Est 2021-2027 – versiunea 13.10.2022). Unii ar spune ca s-a confirmat viziunea lui Asachi, în timp ce altii ar fi de parere ca acesta privea mult prea în viitor! Atunci când a început lucrarile la fabrica de hârtie, în 1839, Asachi descopera, în incinta cetatii dacice Petrodava, în urma dislocarii unei stânci, un artefact ciudat, o fosila umana. Asachi era de parere ca aceasta era o zeitate dacica numita Piatra idolilor. El reproduce acest artefact în Calendarul 1847, într-o stampa în care se poate vedea piatra cu pricina si doi tarani care o privesc, pentru ca cititorul sa poata percepe corect dimensiunile pietrei, dupa cum o spune chiar Asachi. În acelasi calendar Asachi publica un articol în care ofera diverse detalii referitoare la originea, însemnatatea si vechimea Pietrei idolilor si arata importanta studierii acesteia de catre geologi si arheologi. Din pacate, lucrul acesta nu a mai fost posibil, deoarece, dupa unii autori, piatra a fost pierduta în apele Bistritei, atunci când principele Emil de Sayn-Wittgenstein-Berleburg (sotul printesei Pulcheria Cantacuzino-Pascanu) va încerca sa o transporte cu pluta la mosia sa de la Fântânele (astazi comuna Hemeius de lânga Bacau). Fabrica se deschide oficial la 8 noiembrie 1841, de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, ziua onomastica a Domnitorului Mihail Sturdza. În Jurnalul vornicului Miclescu se consemneaza urmatoarele: Astazi Sâmbata 8 Noemvrie anul 1841 fiind si ziua onomastica a preînaltatului domn, dupa poftire ci au adresuit catra aciasta ispravnicie dumnealui aga Gheorghe Asachi, proprietariul fabricei de hârtie de la Cetatuia lânga Piatra ni-am adunatu cei gios iscalitii spre a fi fata la sfintire si deschidere lucrarilor acestii fabric. Asadar dupa ce sfintia sa protoprezviteriul tinutului au facut cuvinitili rugaciuni si cu aghiazma au stropit atât pre lucratori cât si zidirile, masinile au pornit a lucra si fabricantii au început a lucra fabricarea hîrtiei care în curgire de trii ciferturi au facut ace întâe coala de hârtie velina cu marca Moldovei si cifra pre-înaltatului domnului în veletul 1841. Astfel, prima coala de hârtie a fost prelucrata la fabrica lui Asachi în 45 min. (astazi se produc câtiva metri liniari într-o secunda). Imediat dupa deschiderea fabricii, la 15 noiembrie 1841, Asachi cere prelungirea tuturor privilegiilor de la 7 la 15 ani (era vorba, în primul rând de monopolul lui Asachi asupra productiei de hârtie în Moldova), aprobarea venind la 7 Martie 1842 avându-se în vedere …cheltuielile simtitoare care d. aga Asachi au jertfit întru zidire unei asemeni fabrici, aducere de peste hotar a masinilor trebuitoare si a unui numar de familie de fabricanti straini. Cu tot sprijinul statului, la 21 septembrie 1842, …Gh. Asachi se plîngea Vistieriei ca Ispravnicia Tecuci „nici cum nu voieste a primi hîrtia moldoveneasca”, sub cuvînt ca „este scumpa”, si ca cele mai multe cancelarii foloseau hîrtie straina. Drept raspuns, Vistieria porunceste sa se respecte privilegiul acordat proprietarului fabricii, asa cum ne spune N. Marcu la 1969, în lucrarea sa Gheorghe Asachi, întemeietorul primei fabrici de hîrtie din Moldova. Asachi se bucura în 1842 si de scutiri de taxe pentru a putea exporta hârtie. Acest lucru s-a petrecut ceva mai târziu, realizându-se un important export de hârtie de ambalaj în provinciile vecine care erau parte a Imperiului Otoman, asa cum se consemna în 1849. Gh. Ungureanu, fostul Director al Arhivelor Statului Iasi, în lucrarea sa Fabrica de hârtie a lui Gheorghe Asachi de la Petrodava, 1933-1934, arata ca …am constatat ca aceasta fabrica nu a ajuns la rezultatele asteptate de catre Asachi, întrucât firele concurentei, tesute abil, încurcau bunul mers al acestei industrii nationale. Conducatorii institutiilor care erau obligate sa se aprovizioneze cu hârtie numai dela aceasta fabrica, îi faceau necontenit sicane, motivând, când proasta calitate, când lipsa hârtiei pe la autoritati. Parca pentru a i se pune cât mai multe piedici nici visteria nu-i achita suma datorata pentru hârtia livrata autoritatilor. Pe lânga acestea, unii conducatori ai institutiilor treceau peste privilegiul dat acestei fabrici, cumparând hârtie straina. Fabrica întâmpina serioase greutati din cauza concurentei celor 12 fabrici de hârtie din Transilvania care s-au asociat si au scazut pretul de livrare de la 25 lei topul, la 18 lei. Un articol din Albina româneasca de la 1847 vorbeste de Razboiul de 7 ani dus între Asachi si fabricantii de hârtie ardeleni. Dupa cum ne spune Valerian Popovici în lucrarea sa Începuturile industriei de hârtie în Moldova, 1955, nu se puteau impune bariere la import, deoarece Moldova facea parte din Imperiul Otoman, al carui sistem vamal putea percepe tarife de maximum 3-. Sosirea la domnie a lui Grigore Ghica, la 1849, înseamna pierderea privilegiilor pe care Asachi le detinuse pâna atunci, chiar daca acestea nu fusesera respectate în totalitate. Astfel, la 20 ianuarie 1856 el cerea un privilegiu de 25 ani, începând de la 1 ianuarie 1857, pentru a produce hârtie pentru timbre si hârtie de calitate superioara. Aceasta cerere nu i s-a aprobat, astfel încât la 19 aprilie 1856 i se face cunoscut, printr-o formulare preluata de multi autori, ca „le gouvernement n'accepte plus des demandes pour des privilèges” (guvernul nu mai accepta cereri pentru acordarea de privilegii). În 1954, Asachi, în vârsta de 66 de ani, cedeaza fabrica de hârtie fiului sau, colonelul Alexandru Asachi. Acesta o da în arenda medelnicerului Nicolae Vicol, care nu plateste arenda, motiv pentru care cei doi se judeca în 1858. Apoi fabrica a fost luata în arenda de Peceak, Dipel si Maier, Hubert, Svercerski, iar ultimul arendas a fost Carol Juster. În anul 1867 functionarea fabricii înceteaza. De ce nu a avut succes fabrica lui Asachi, cu toate ca, totusi, a functionat 26 de ani? Multi autori dau diverse explicatii. Iata ce scria Ioan Negri, la 1882, în una din cele mai emotionante monografii dedicate lui Asachi, lucrare aparuta la Piatra-Neamt: Vitrigimea guvernilor, nepasarea noastra si concurenta straina, boale de care suferim si astazi; boale care vor ucide si de aci înainte orice întreprindere nationala, daca vom sta tot în asta nepasare! Gheorghe Asachi a fost un om dinamic, un creator si un mare vizionar! La deschidere, fabrica lui era împodobita cu urmatorul text: Prima fabrica a Moldovei! Iar mai jos scria: Fie o mie! În 2021, în Regiunea Nord-Est erau 7.237 întreprinderi mici si mijlocii si 159 mari întreprinderi (Programul Regional Nord-Est 2021-2027 – versiunea 13.10.2022). Unii ar spune ca s-a confirmat viziunea lui Asachi, în timp ce altii ar fi de parere ca acesta privea mult prea în viitor!   Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi