Escrocii au intrat în era digitala. De la „Caritas”, cecuri fara acoperire, bilanturi false si metoda „Accidentul”, s-a ajuns mai nou la escrocherii cu criptomonede. Esenta a ramas însa aceeasi: specularea naivitatii victimei si, într-un caz supus recent atentiei magistratilor Judecatoriei, a dorintei de îmbogatire rapida. Un IT-ist iesean a reusit sa-i convinga pe trei patroni sa investeasca în „minarea” de bitcoin. Urmau sa suporte jumatate din costul închirierii echipamentului necesar si sa câstige saptamânal o jumatate de bitcoin. A reusit chiar sa-i entuziasmeze, unul dintre cei înselati numindu-l „CriptoMarian” sau „Moneyman” pe cel care i-a luat banii. Tânarul a scapat ieftin, doar cu o pedeapsa cu suspendare. Ramâne de vazut daca ea va fi si definitiva. Iata „mecanismul” înselatoriei! La 21 de ani, student al unei facultati de profil IT, Vasile Marian Datcu si-a înfiintat o firma specializata în administrarea de pagini web, Brain Online SRL-D. În primul an de activitate, societatea a avut o cifra de afaceri de doar 87.000 lei si un profit de 16.000 lei. Lucrurile s-au schimbat însa la sfârsitul lui 2017, când Datcu l-a cunoscut pe O.A. Administrator al unei firme, acesta apelase la Datcu pentru realizarea unor carti de vizita si site-uri web. În ianuarie 2018, Datcu i-a prezentat lui O.A. mai multe propuneri de afaceri, printre care si un model de investitie în moneda virtuala bitcoin. I-a prezentat minarea de criptomonede ca o afacere sigura, invocând si exemplul „domnului Zamosteanu”, patronul clubului Oxygen, care ar fi investit în bitcoin cu un profit considerabil Doar ca Datcu nu-si permitea sa investeasca singur si avea nevoie de parteneri. I-a povestit lui O.A. ca participase la un seminar pe tema monedelor virtuale, la care biletul de participare îl costase 16.000 de euro, fiind un expert în domeniu. I-a aratat si soldul unui cond Paypal pe care l-ar fi detinut si în care aparea ca disponibila suma de 2 milioane euro. Casa din profiturile bitcoin? Ametit de vorbele lui Datcu, O.A. a cazut în plasa. Si-a cooptat si sora, L.S., la rându-i administratoare de firma, în afacere. Acesteia, Datcu i-a povestit ca reusise sa-si cumpere o casa din profiturile aduse de bitcoin. De fapt, locuia cu chirie. Cei trei urmau sa închirieze de la o firma sud-coreeana un sistem informatic destinat minarii de bitcoin, pe o durata de 18 luni. În aceasta perioada, ar fi urmat sa se obtina 77 bitcoin, criptomoneda a carei valoare varia în februarie 2018 între 14.200 si 17.000 de dolari. În 18 luni, câstigul ar fi ajuns la 1,1-1,3 milioane de dolari, în schimbul unei contributii initiale de doar 55.000 lei fiecare. Au fost încheiate contracte de prestari servicii, de parteneriat, de cesionare a drepturilor de autor si de confidentialitate, aparenta de legalitate a afacerii fiind perfecta. O.A. si L.S. au platit, iar Datcu le-a trimis un email primit chipurile de la firma coreeana, prin care se confirma închirierea echipamentului. Lui O.A. i s-a parut suspect ca terminatia adresei de email era „uk”, nu „com”, asa cum era cea a site-ului coreean, dar Datcu i-a explicat ca era vorba de filiala europeana a firmei coreene. Pe moment, O.A. a acceptat explicatia, dar suspiciunile aveau în cele din urma sa fie confirmate. Un alt om de afaceri cazut în plasa O.A. a luat legatura telefonic cu firma coreeana, reprezentantii acesteia raspunzând ca nu au nicio filiala europeana si nici nu au auzit vreodata de Brain Online SRL-D. Ca urmare, la sfârsitul lui martie 2018, A.O. si-a cerut banii înapoi. În pofida promisiunilor, Datcu nu a returnat nimic, asa ca A.O. s-a adresat procurorilor. A.O. si L.S. nu au fost singurii înselati. Prin aceeasi metoda, Datcu l-a convins si pe un alt administrator de firma, C.C., sa investeasca. Nu risca mai mult decât Datcu, care urma si el sa contribuie cu jumatate din bani. C.C. a platit si el 63.400 lei, tot pentru închirierea unui echipament de minare pe un an si jumatate. De la C.C., Datcu a mai obtinut 49.600 lei pentru un „update”, pe 28 de luni si înca 5.300 lei, pentru un alt „update” pe o saptamâna. Pâna în februarie 2018, Datcu a mai scos de la C.C. si 5.400 euro, pentru un blog si o retea de advertising pentru cryptomonede. Fireste, si Datcu urma sa investeasca, la rându-i, 8.000 de euro. Si lui C.C., diferenta dintre „com” si „uk” i-a trezit suspiciuni, dându-si seama ca a fost înselat. În cele din urma, în septembrie 2021, Datcu a fost trimis în judecata pentru înselaciune. „S-a prevalat de dreptul la tacere” În fata procurorilor, Datcu s-a prevalat de dreptul la tacere, dar fata de judecatori nu a avut secrete. Si-a recunoscut fapta, ceea ce i-a adus si o sentinta mai usoara, chiar daca în sarcina lui au fost retinute în total 12 acte de înselaciune. „În sine, maniera în care a actionat inculpatul este una simpla, victimele de buna-credinta fiind facil înselate, mai ales în conditiile în care inculpatul - absolvent de studii superioare în domeniul IT - era administratorul unei firme ce desfasura activitate în acelasi domeniu. Pentru a le convinge, inculpatul a folosit si exemple fictive de succes personale, dar si prin raportare la alte persoane, în sensul producerii rapide si facile de importante sume de bani (de ordinul sutelor de mii de euro). Inculpatul a dat dovada de o cutezanta deosebita, grefata pe o totala lipsa de respect fata de patrimoniul persoanelor vatamate, solicitând sume de bani considerabile de la acestea, iar apoi mentinându-le în eroare, pâna în momentul în care acestea si-au dat seama ca au fost înselate”, au retinut judecatorii. Vârsta si posibilitatile de îndreptare au reprezentat principalele argumente aduse de magistrati în favoarea unei condamnari cu suspendare. În sarcina lui Datcu a fost stabilita o pedeapsa de 3 ani de închisoare, dar cu suspendarea executarii pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. El a fost obligat si sa restituie victimelor sale banii încasati pentru serviciile sale fictive. Adoptata luni, sentinta poate fi atacata cu apel.
