Erdogan vrea ca Putin să fie „artizanul păcii în Ucraina“

Moscova si Kievul au ajuns la un acord pentru patru din cele sase puncte ale negocierilor, sustine presedintele turc. Rusia anunta ca îsi va concentra ofensiva militara în regiunea Donbas, dupa ce cucerirea capitalei Ucrainei pare sa fi intrat într-un impas. Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anuntat ca vrea sa-i ceara omologului sau rus Vladimir Putin sa fie „artizanul pacii“ în Ucraina, într-o convorbire la telefon prevazuta în zilele urmatoare. Erdogan a declarat presei, la întoarcerea de la summitul NATO, la Bruxelles, ca-i va spune lui Vladimir Putin ca „tu trebuie sa fii deacum artizanul pacii. Tu trebuie sa faci un gest onorabil“. Seful statului turc da asigurari ca Rusia si Ucraina sunt de acord asupra a patru puncte de negociere din sase - si anume renuntarea Kievului la NATO, retragerea unor obstacole din calea folosirii limbii ruse în Ucraina, dezarmarea si garantii de securitate. „Însa Ucraina este, evident, un stat. Este exclus sa accepte o dezarmare completa. Însa partea ucraineana este pregatita sa faca un compromis“, a dat asigurari presedintele turc. Erdogan a precizat ca negocierile sunt mai dificile cu privire la statutul regiunii separatiste ucrainene Donbas (est) si cel al Peninsulei ucrainene Crimeea, anexata de Rusia în 2014. Turcia - aliata Kievului si un stat membru NATO - depune eforturi, de la începutul Razboiului rus din Ucraina sa faciliteze o mediere între Rusia si Ucraina. Însa Ankara a refuzat sa se alinieze sanctiunilor impuse de Occident Rusiei. Noul obiectiv, „eliberarea“ Donbasului Moscova sustine ca obiectivele „primei etape“ a invadarii Ucrainei au fost „în general“ îndeplinite iar fortele rusesti se pot concentra acum pe „obiectivul principal“, respectiv „eliberarea Donbasului“, transmite The Guardian, care noteaza ca declaratiile par sa indice o retrogradare a ambitiilor militare ale Rusiei. „Principalele obiective ale primei etape a operatiunii au fost în general îndeplinite. Potentialul de lupta al Fortelor Armate ale Ucrainei a fost redus considerabil, ceea ce face posibila concentrarea eforturilor noastre pe realizarea obiectivului principal, eliberarea Donbasului“, a declarat vineri Serghei Rudskoi, din cadrul Statului Major General rus. Rusia a sustinut initial ca a declansat invadarea Ucrainei pentru „denazificarea“ acestei tari iar majoritatea analistilor occidentali considera ca printre obiectivele Rusiei figurau cucerirea Kievului si alungarea lui Volodimir Zelenski de la putere, pentru a fi înlocuit cu o guvernare obedienta Moscovei. Ministerul Apararii a afirmat ca separatistii sustinuti de Rusia controleaza în prezent 93- din regiunea ucraineana Luhansk si 54- din regiunea Donetk, cele doua zone care alcatuiesc Donbasul. Cu toate acestea, Statul Major General al Rusiei a declarat ca operatiunea sa militara în Ucraina va continua pâna când fortele rusesti vor finaliza sarcinile stabilite, fara a preciza care sunt acestea. Primul mort pe teritoriul Rusiei de la începutul razboiului Un preot militar a fost ucis în tiruri de rachete multiple ucrainene de tip „Smerci“ vizând un sat de frontiera rus, situat în apropiere de orasul ucrainean Harkov, unde au loc confruntari militare aprige, a anuntat vineri Biserica Ortodoxa rusa. „Preotul Oleg Artiomev se afla ieri (joi) seara în satul Juravliovka, unde a cazut sub tiruri de Smerci ucrainene, murind în exercitul functiei“, a anuntat departamentul militar al Bisericii. Acesta este primul mort pe teritoriul rus în tiruri ucrainene anuntat în mod public de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, în urma cu o luna. Juravliovk a este un sat din regiunea rusa Belgorod, situat la doi kilometri de frontiera cu Ucraina si la mai putin de 30 de kilometri de Harkov, al doilea cel mai important oras ucranean, pe care armata rusa încearca sa-l cucereasca. Obuze ucrainene au cazut, miercuri si joi, la Juravliovka, dar si în satul vecin Nehoteevka. Case si masini au fost distruse, însa nu s-au înregistrat initial victime. Aproximativ 300 de persoane ucise în bombardarea teatrului din Mariupol Aproximativ 300 de persoane ar fi fost ucise în teatrul din Mariupol, bombardat de aviatia rusa la 16 martie, în care se adaposteau sute de oameni, a anuntat vineri Primaria orasului. „Martori au informatii potrivit carora aproxmativ 300 de persoane au fost ucise în Teatrul Dramatic din Mariupol într-un bombardament al unui avion rus“, anunta într-o postare pe Telegram Primaria din Mariupol. „Pâna la capat, nu vrem sa credem în aceasta oroare. Pâna la capat, vrem sa credem ca toata lumea este teafara. Însa marturiile celor care se aflau înauntrul acestei cladiri în momentul actului terorist spun contrariul“, afirma primaria. Teatrul, care se afla în centrul Mariupolului, a fost avariat grav într-un atac aerian, la 16 martie. Intrarea în acest adapost în care se aflau sute de persoane, „în principal femei, copii si batrâni“ potrivit primariei, era blocata de moloz, iar operatiuni de salvare erau complicate de bombardamente continui. Însarcinata cu drepturile omului în Parlamentul ucrainean Liudmla Denisova anunta la 17 martie ca adapostul din teatru a rezistat bombardamentului. Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunta, în urma cu o saptamâna ca 130 de persoane au fost salvate din cladire, dar ca alte „sute“ se aflau sub darâmaturi. Peste 2.000 de civili au fost ucisi la Mariupol, potrivit unui ultim bilant anuntat de catre primarie. Potrivit lui Zelenski, aproximativ 100.000 de persoane sunt blocate, în continuare, în acest port strategic de la Marea Azov Moscova anunta 1.351 de soldati rusi ucisi Rusia a recunoscut vineri ca a înregistrat 1.351 de morti în armata sa de la începutul ofensivei militare în Ucraina în urma cu o luna, acuzând tarile occidentale ca fac o „greseala“ atunci când livreaza arme Kievului. „În timpul operatiunii militare speciale, 1.351 de militari au fost ucisi si 3.825 raniti“, a declarat adjunctul sefului statului major rus Serghei Rudskoi în cadrul unui briefing de presa. Precedentul bilant oficial al Moscovei, care dateaza din 2 martie, era de 498 de soldati rusi ucisi în Ucraina. Kievul, la rândul sau, vorbeste despre pierderi mult mai grele ale armatei ruse. Rudskoi a calificat de asemenea drept „mare greseala“ livrarea de arme Kievului de catre tarile occidentale. „Asta prelungeste conflictul, creste numarul de victime si nu va avea nicio influenta asupra rezultatului operatiunii“, a declarat el. Mai devreme guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaev, a anuntat moartea comandantului de brigada al Flotei ruse a Marii Negre, Alexei Sarov, care a fost ucis în timpul luptelor din Mariupol. Guvernatorul afirmase anterior ca în acelasi oras a murit si comandantul adjunct al Flotei Marii Negre, capitanul de rang I Andrei Palii  


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi