O donatie consistenta facuta în 1933 de sotia unui cunoscut medic român al acelor vremuri a devenit astazi un lung sir de procese si controverse juridice. Beneficiara donatiei mosiei Slobozia-Dumitresti din fosta comuna Poieni este Universitatea de Medicina din Bucuresti, unde a lucrat sotul donatoarei în perioada interbelica. UMF Bucuresti a depus o cerere la Schitu Duca în 2002 dar, pentru ca în cerere era invocata alta lege de retrocedare, nimeni de acolo nu s-a obosit nici macar sa raspunda. Prefectura a invocat aceeasi eroare a UMF, ca sa spuna ca dreptul la retrocedare s-ar fi pierdut, cererea nefiind facuta în termenul legal. Instanta a decis însa ca cererea s-a facut în termen, chiar daca e invocata o alta lege, si ca CL Schitu Duca sau Prefectura ar fi trebuit sa retrimita cererea la autoritatea competenta pentru retrocedari terenuri. Pâna si institutiile statului trebuie sa se adreseze instantei pentru a obtine rezolvarea unei simple cereri. Universitatea de Medicina si Farmacie Bucuresti a avut nevoie de nu mai putin decat 20 de ani, dar si de un lung sir de procese, pentru a primi un simplu raspuns la o solicitare adresata comunei Schitu Duca. Miza bataliei este reprezentata de o donatie de 170 ha facuta în favoarea universitatii acum aproape un secol. Donatia, facuta de sotia unui cunoscut medic al vremii Institutia de învatamânt din Bucuresti este beneficiara unui testament din 1933, prin care sotia medicului Ernest Juvara lasa mosia Slobozia-Dumitresti din fosta comuna Poieni, în suprafata de 443 ha, alaturi de întreaga sa avere, în beneficiul universitatii. Din întreaga suprafata, 170 ha reprezentau terenul agricol pe care Universitatea îl revendica. Cererea a fost depusa la primaria Schitu Duca înca din 2002, UMF Bucuresti cerând retrocedarea terenului fie în natura, fie în echivalent, invocând prevederile Legii 10/2001. A fost o greseala din partea UMF, greseala care avea sa stea la originea celor doua decenii de tergiversari. Legea 10/2001 privea retrocedarea imobilelor confiscate de comunisti dupa 6 martie 1945, nu a terenurilor agricole. Cererea ar fi trebuit depusa în baza legii 18/1991 sau a legii 1/2000, referitoare la terenuri si paduri. Comisia locala de aplicare a Legii 10 nici nu s-a obosit sa raspunda cererii. Juristii UMF nu au mai urmarit nici ei mersul dosarului, amintindu-si de revendicare abia în 2015. Demersurile întreprinse pe lânga primaria Schitu Duca nu au dus la niciun rezultat, asa ca a început sirul proceselor. În 2018, UMF Bucuresti a obtinut obligarea primariei sa solutioneze cererea. Raspunsul comunei a venit dupa doi ani, primaria respingând cererea pe motiv ca era formulata în baza altei legi decât cea aplicabila. Or, solutia corecta fusese indicata chiar în sentinta din 2018. Cererea trebuia pur si simplu trimisa comisiei de aplicare a legii 18/1991. Comisia pentru legea 10 nu avea nicio treaba cu solicitarea. „Într-adevar, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, însa daca aceasta cerere nu era de competenta Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001, aceasta avea obligatia de a o înainta Comisiei de fond funciar în cazul în care aprecia ca aceasta este competenta. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se considera a fi depuse în termen chiar daca acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente. Aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înstiintând despre acest lucru si persoanele îndreptatite”, precizasera judecatorii în sentinta din 2018. Un nou proces A urmat un nou proces, UMF Bucuresti cerând în mod expres anularea dispozitiei din 2020 prin care i se respinsese cererea si solutionarea revendicarii. În fata judecatorilor, reprezentantii primariei Schitu Duca si cei ai Prefecturii Iasi au invocat autoritatea de lucru judecat, sustinând ca UMF mai ceruse o data solutionarea cererii de punere în posesie. Argumentul a fost însa respins de judecatori, care au aratat ca fondul problemei nu fusese discutat. Nicio institutie nu se pronuntase pe dreptul propriu-zis de proprietate. Magistratii Judecatoriei au decis joi sa oblige Comisia locala de aplicare a legii 10/2001 Schitu Duca sa trimita cererea UMF Bucuresti catre Comisia locala de fond funciar, adica sa miste hârtia dintr-un birou într-altul. La rându-i, comisia locala de fond funciar si cea judeteana au fost obligate sa solutioneze cererea de reconstituire, fie prin validarea dreptului de proprietate, fie prin invalidarea acestuia. Sentinta nu este însa definitiva, ea fiind supusa apelului.
