Arhiducelele Austriei, mare duce de Toscana, a scapat într-un final basma curata din fata judecatorilor ieseni. Dominic de Habsburg, fiul principesei Ileana si nepot al regelui Ferdinand, fusese acuzat de distrugere, dupa ce a lasat conacul de la Poieni sa fie furat caramida cu caramida, de sateni. Procurorii s-au codit sa-l ancheteze, iar când dosarul a ajuns în instanta, deja era târziu. Alti patru ani s-au scurs cu termene amânate pe chestiuni procedurale sau pentru completarea dosarului. Decizia din mai anul trecut a Curtii Constitutionale a clarificat lucrurile: raspunderea penala s-a prescris. Faptul a fost confirmat de magistratii Judecatoriei luna trecuta. Conacul de la Poieni apartinuse, ca proprietate personala, fiicei regelui Ferdinand, principesa Ileana. Casatorita cu arhiducele Anton de Austria, a avut cu acesta sase copii, printre care si actualul arhiduce Dominic. Implicata în timpul celui de-al doilea razboi mondial în actiunile Crucii Rosii române, principesa a parasit tara dupa abdicarea regelui Mihai. Stabilita în Statele Unite, principesa s-a calugarit sub numele de maica Alexandra si a fondat o manastire ortodoxa în Pennsylvania, a carei stareta a si fost. A mai apucat sa viziteze România o singura data, în 1990, cu putin înaintea mortii. În perioada comunista, în conac a functionat o sectie medicala pentru copii cu dizabilitati si un preventoriu TBC. Conacul de la Poieni a fost retrocedat în 2008 în beneficiul a trei dintre copiii principesei Ileana, respectiv Dominic von Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena von Holzhausen si Elisabeth Sandhofer. Dintre acestia, mai traieste doar primul. Niciunul dintre mostenitori nu a vizitat vreodata proprietatea din coasta Iasului. Conacul avea statut de monument istoric, iar conform legii, proprietarii sunt obligati sa asigure paza si întretinerea cladirilor cu acest statut. Acest lucru nu s-a întâmplat, conacul fiind administrat formal de o casa de avocatura din Bucuresti. În 2010, reprezentantii Directiei Judetene de Cultura (DJC) sesizau starea grava în care se afla cladirea, practic nelocuibila. De conac nu s-a mai interesat însa nimeni pâna în 2013, când Dominic de Habsburg s-a hotarât sa-l vânda. Cu aceasta ocazie, a solicitat avizul necesar din partea Directiei Judetene de Cultura. Reprezentantii acesteia s-au deplasat la fata locului si si-au pus mâinile în cap. Imobilul era puternic degradat. Peretii erau sparti, gardul distrus, geamurile disparusera, la fel si acoperisul cladirii. De altfel, un localnic murise într-un accident petrecut la conac. Venit sa fure caramizi, a murit strivit de un perete care s-a prabusit peste el. Pâna si copacii din curte fusesera taiati si pusi pe foc. Cititi si: Proprietarul Castelului Bran, judecat la Iasi. A scapat pe moment de un dosar penal Avizul solicitat de arhiduce a fost eliberat, dar austriacul nu a gasit pe nimeni care sa plateasca 220.000 de euro pentru o ruina. Tot în 2013 însa, reprezentantii DJC au sesizat Parchetul de pe lânga Curtea de Apel cu o plângere îndreptata împotriva celor trei proprietari, care nu-si îndeplinisera obligatia de întretinere a cladirii. Initial, a fost dispusa neînceperea urmaririi penale, dar în urma contestatiei DJC, cercetarile au fost reluate. În 2015 s-a dispus începerea urmaririi penale, dar la acea data conacul era deja distrus. În ianuarie 2017 se constata oficial ca din conac nu mai ramasese nici urma. Dosarul a ajuns în instanta abia în 2019, singurul acuzat fiind Dominic de Habsburg. În cazul surorilor sale, procurorii ajunsesera la concluzia ca fapta nu fusese comisa cu gradul de vinovatie cerut de lege. În fata magistratilor, avocatii si-au facut treaba. În octombrie 2020, acestia sesizau faptul ca rechizitoriul întocmit de procurori nu era în regula. Anchetatorii îl acuzau pe arhiduce de comiterea faptei în perioada 18 aprilie 2008, când îi fusese retrocedat conacul – 5 ianuarie 2017, când se constatase distrugerea completa a cladirii. Or, DJC îl înstiintase oficial pe Dominic de Habsburg ca trebuie sa aiba grija de cladire abia pe 16 februarie 2009. Arhiducele nu putea fi acuzat ca nu întretinuse conacul înainte de a fi fost înstiintat ca e obligat sa o faca. Dosarul a fost trimis înapoi procurorilor, pentru ca nu puteau fi stabilite cu exactitate limitele judecatii. Rechizitoriul a fost refacut repede, procurorii stabilind ca perioada de comitere a infractiunii intervalul cuprins între 16 februarie 2009 si 5 februarie 2015. Aceasta ultima data avea sa se dovedeasca în final decisiva. Rechizitoriul a fost contestat din nou, iar dezbaterile pe marginea lui s-au prelungit în camera preliminara pâna în a doua jumatate a anului 2021. Ministerul Culturii s-a constituit parte civila abia în februarie 2022, când a solicitat despagubiri de 10 milioane lei si efectuarea unei expertize de specialitate în domeniul protejarii monumentelor istorice. Dezbaterile din cursul procesului propriu-zis au vizat mai ales diverse exceptii invocate de aparare. Una dintre ele afirma ca imobilul nu fusese clasificat legal ca monument istoric, deci cazul nici nu exista. Exceptia a fost respinsa de judecatori, dar timpul a trecut. În decembrie anul trecut, avocatii au invocat prescrierea raspunderii penale. De la comiterea faptelor trecusera ani buni. În cazul distrugerii, termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 5 ani. Or, procurorii stabilisera ca moment al încheierii infractiunii continue data de 5 februarie 2015. Prin urmare, raspunderea penala se prescrisese înca pe când dosarul se afla înca în camera preliminara. CCR a decis în mai 2022 ca în perioada 2018-2022 nu a intervenit niciun motiv de întrerupere a cursului prescriptiei. Magistratii Judecatoriei nu au avut altceva de facut decât sa constate ca, într-adevar, arhiducele Dominic de Habsburg nu mai poate fi tras la raspundere din punct de vedere penal. Cititi si: Vandalism la monument Totusi, lupta dintre Directia de Cultura si urmasii regelui Ferdinand nu s-a încheiat înca. Cauza civila a fost disjunsa si constituita într-un nou dosar, aflat pe rolul Judecatoriei. În acesta, DJC cere, în numele statului român, despagubiri de 10 milioane lei pentru conacul distrus. Pe 15 iunie, avocatii arhiducelui îsi vor prezenta în fata judecatorilor dovezile calitatii de reprezentant.
