De ce alegem fictiunea în fata datelor „Truth is stranger than fiction, but it is because Fiction is obliged to stick to possibilities; Truth isn't.” (Adevarul e mai ciudat decât fictiunea, dar asta se întâmpla pentru ca fictiunea este obligata sa se rezume la posibilitati. Adevarul nu.) Mark Twain Multi dintre voi sunt socati zilele astea de grupul de oameni care nu cred în virus, în vaccin, în pandemie sau în orice e legat de vreo criza medicala. Unii dintre voi sunt socati de faptul ceilalti nu înteleg ca este doar o „facatura”, o conspiratie, o situatie falsa care urmareste o suma de obiective ascunse. În oricare grup ati fi, aveti dreptate. Oamenii sunt capabili sa fie atenti si rationali, dar dorintele, sperantele, temerile si motivatiile noastre înclina adesea balanta si ne fac mai predispusi sa acceptam ceva ca adevarat daca sustine ceea ce vrem sa credem. O mare parte dintre cercetarile timpurii despre rationamentul motivat au aratat ca oamenii cântaresc diferit faptele atunci când acele fapte sunt amenintatoare pentru ei însisi. Cu mai bine de doua decenii în urma, Ditto si David F. Lopez au comparat participantii la un studiu în care au primit rezultate favorabile sau nefavorabile ale unor teste medicale. Persoanele carora li s-a spus ca au rezultate pozitive pentru o enzima (fictiva) responsabila de tulburari pancreatice au fost mai înclinate sa evalueze testul ca fiind imprecis, gasind mai multe explicatii pentru a ignora rezultatele si pentru a solicita o a doua opinie. „Este nevoie de mai multe informatii pentru a te face sa crezi ceva ce nu vrei sa crezi decât ceva ce vrei”, spune Ditto. Nu ne amagim doar atunci când vine vorba de sanatatea si bunastarea noastra. Cercetarile arata ca interpretam faptele în mod diferit daca ne pun în discutie credintele personale, identitatea de grup sau valorile morale. „În termeni mass-media moderni, asta ar putea însemna ca o persoana împartaseste foarte rapid un articol politic pe retelele sociale daca îi sustine convingerile, dar este mai probabil sa verifice mult mai atent povestea daca nu”, spune Ditto. De exemplu, Ditto si fostul sau student, dr. Brittany Liu, au aratat legatura dintre convingerile morale ale oamenilor si evaluarea faptelor. Au descoperit ca persoanele care moral erau împotriva educatiei folosirii prezervativului, de exemplu, erau mai putin înclinati sa creada ca prezervativele ar fi eficiente în prevenirea sarcinii si a bolilor cu transmitere sexuala. În mod similar, persoanele care aveau dubii morale cu privire la pedeapsa capitala erau mai putin înclinate sa creada ca este o modalitate eficienta de descurajare a criminalitatii. „Oamenii estompeaza linia dintre judecatile morale si cele de fapt”, explica Ditto. Este nevoie de o educatie stiintifica foarte timpurie (clasele primare) pentru a diminua aceasta predispozitie a noastra a tuturor care, în anumite momente cel putin, ne poate face foarte mult rau. Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi si presedinte al Asociatiei Creierului Iasi
