Crestinii ortodocsi praznuiesc duminica Rusaliile, marcând 50 de zile de la Înviere, iar luni Sfânta Treime, sarbatorita a doua zi dupa Duminica Pogorârii Sfântului Duh si care încheie, practic, o perioada încarcata simbolic din punct de vedere religios. În Duminica Rusaliilor se sarbatoreste Pogorârea Sfântului Duh, care rememoreaza în datina crestina trimiterea Sfântului Duh peste cei 12 apostoli prin care ei au putut sa raspândeasca apoi Evanghelia, aceasta fiind una dintre cele mai vechi sarbatori crestine. În trecut, adultii care doreau sa primeasca botezul îl primeau în aceasta perioada, într-un cadru considerat a fi solemn si festiv. În aceeasi zi se aduceau în biserici flori si ramuri de copaci, amintindu-se astfel de obiceiul iudeilor din Sarbatoarea Cinzecimii, în care se aducea multumire lui Dumnezeu pentru strângerea recoltei. Denumirea de Rusalii provine de la sarbatoarea trandafirilor în lumea romana, numita Rosalia, care era consacrata cultului mortilor. De aceea, în sâmbata de dinaintea Rusaliilor, se pomenesc mortii într-o zi cunoscuta traditional ca Mosii de Vara. Oamenii vor lua, plecând de la biserica, ramuri si frunze de tei sau de nuc pe care le asaza la icoane si la usi. Aceasta simbolizeaza limbile de foc care s-au pogorât peste apostoli si în popor se crede ca feresc gospodariile de fulgere, grindina si duhurile rele. A doua zi, luni, Biserica Ortodoxa îl praznuieste pe Sfântul Duh, a treia persoana a Sfintei Treimi. În secolul al XII-lea, nu era raspândita o astfel de sarbatoare, fiind privita de catre unele biserici ca o inovatie, fiind însa stabilita definitiv în jurul anului 1334.
