Martorul-cheie din dosarul „Flux” este la un pas de a scapa din chingile DNA. În zilele urmatoare se va împlini termenul de prescriptie pentru una dintre acuzatiile ce i se aduc. A doua se clatina si ea. În schimbul marturiei pe care se bazeaza o buna parte din rechizitoriul DNA îndreptat împotriva primarului Mihai Chirica, a fostului viceprimar Gabriel Harabagiu si a patronului Flux SRL, procurorii i-au oferit un acord de recunoastere a vinovatiei. Acesta nu a fost însa aprobat pâna acum de judecatori. Dimpotriva, la ultimul termen, magistratii Tribunalului au dispus repunerea pe rol, pentru o scapare elementara a procurorilor. Raspunsul la întrebarile judecatorilor l-ar putea scoate însa pe Gherghesanu din mâinile DNA, lipsindu-i astfel pe anchetatori de o marturie valoroasa. Dosarul „Flux” a plecat de la construirea de catre SC Flux SRL a unui bloc cu 9 niveluri, în loc de 3, câte fusesera autorizate. În pofida acestui fapt, municipalitatea a emis certificatul de atestare a edificarii, care confirma ca noua constructie respecta autorizatia. Certificatul, semnat de primar si viceprimar, a fost eliberat în baza verificarilor în teren efectuate de doi angajati ai Primariei, Victor Gavriluta si Gabriel Gherghesanu. Acestia nu au fost însa inclusi în dosarul principal întocmit de procurori, cazurile lor fiind disjunse. Gavriluta este judecat separat pentru abuz în serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Lui Gherghesanu, acuzat în plus si de fals intelectual, procurorii i-au propus un acord de recunoastere a vinovatiei, prin care urmeaza sa primeasca o condamnare la 2 ani, 2 luni si 20 de zile de închisoare, dar cu suspendare. Cititi si: „Stapânul Tatarasului”, Gheorghe Chescu, vinde apartamente care nu exista Dosarul privind acordul de recunoastere a vinovatiei a fost disjuns din dosarul „Flux”. Daca ar fi fost inculpat alaturi de ceilalti, marturiile lui Gherghesanu ar fi fost atacabile de catre avocatii celorlalti inculpati ca fiind date „pro causa”, adica pentru a se apara pe el însusi. Ca martor în dosarul „Flux” însa, acelasi Gherghesanu devenea mult mai credibil în ochii judecatorilor, neavând niciun interes direct. De aici si interesul anchetatorilor în cazul sau. De ce nu a functionat scenariul procurorilor? Scenariul pare însa sa nu fi functionat. Acordul de recunoastere a vinovatiei lui Gherghesanu a fost înaintat de procurorii DNA instantei la începutul lunii mai. La primul termen de judecata, cel din iunie, judecatorii anuntau deja ca la urmatorul termen vor pronunta hotarârea. Aceasta a fost însa amânata si în iulie, si în august, iar pe 22 septembrie, surpriza, judecatorii anuntau repunerea pe rol. Aceasta masura este dispusa de instanta atunci când se considera ca anumite împrejurari de fapt sau de drept au ramas nelamurite. Concret, era vorba de un aspect aparent banal. Primaria era parte vatamata în dosar, dar nu fusese întrebata de anchetatori ce pretentii are de la Gherghesanu. Procurorii se multumisera sa precizeze ca în dosarul „Flux”, din care fusese desprins cel al lui Gherghesanu, cerusera Primariei sa comunice daca se constituie parte civila si sa precizeze care este cuantumul pretentiilor materiale solicitate de la fostul viceprimar Harabagiu. În iunie anul trecut, Primaria raspunsese DNA ca în momentul respectiv se afla în imposibilitatea de a se constitui ca parte civila, urmând sa efectueze demersurile necesare pâna la finalizarea cercetarii judecatoresti în dosarul „Flux”. Practic, cu acordul de recunoastere a vinovatiei lui Gherghesanu în fata, judecatorii remarcasera ca nu era mentionat niciun prejudiciu produs prin abuzul în serviciu de care era acuzat, ca DNA nu facuse niciun demers concret pentru stabilirea eventualelor pretentii ale municipalitatii, ca ultimele demersuri fusesera facute cu mai bine de un an în urma într-un alt dosar si cu referire la alt inculpat. Surse apropiate dosarului sustin ca nu era vorba nici de o scapare, nici de lenea anchetatorilor de a mai trimite o adresa catre Palatul Roznovanu. „Daca cereau Primariei sa spuna ce pretentii are de la Gherghesanu, procurorii primeau raspuns probabil ca niciuna, dar primeau anexat si fisa postului, care arata ca Gherghesanu nici n-ar fi trebuit anchetat de DNA, deci se prabusea tot dosarul”, a spus aceasta. Tipuri de dosare în competenta DNA Concret, legea stabileste doua tipuri de dosare care intra în competenta procurorilor DNA. Primul, este reprezentat de dosarele în care paguba materiala este mai mare de 100.000 de euro sau activitatea institutiei publice afectate a fost perturbata „deosebit de grav”. Or, prin construirea unui bloc mai înalt decât autorizase, Primaria nu pierdea propriu-zis nimic. Dimpotriva, urma sa încaseze mai mult din impozitul pe cladiri. De asemenea, activitatea Primariei decurgea normal si dupa avizarea constructiei ilegale edificate de Flux SRL. „Perturbarea grava” e o formulare suficient de vaga încât sa fie greu de demonstrat cu certitudine. Al doilea tip de dosare ce intra în atributiile DNA este cel referitor la parlamentari, ministri, magistrati, demnitari locali, alesi locali sau „persoane care detin functii de conducere de la director, inclusiv, în sus”, ori „persoane cu functii de conducere si de control în cadrul autoritatilor publice”. Gherghesanu nu era însa nici macar sef de birou si nu controla nimic din activitatea Primariei. În aceasta situatie, dosarul sau nu era de competenta DNA, ci, date fiind acuzatiile aduse, de cea a Parchetului de pe lânga Judecatorie. „Nu am acordul clientului de a da detalii din dosar, asa ca nu pot comenta actiunile DNA si nici apararea noastra. La urmatorul termen de judecata nu pot fi prezenta, asa ca vom solicita o amânare. În orice caz, vom face un punct de vedere scris, o critica a acordului de recunoastere pe linie de competenta a procurorilor”, a declarat Lucia Pascariu, avocata lui Gabriel Gherghesanu. Urmeaza alte trei probleme majore În perioada imediat urmatoare, procurorii DNA se vor confrunta cu trei probleme majore. Procesul-verbal de receptie care atesta în fals ca blocul din Tatarasi corespunde autorizatiei a fost întocmit pe 10 octombrie 2018. În urma unei decizii a Curtii Constitutionale de anul trecut, termenul de prescriptie în cazul falsului intelectual este de 5 ani. El se va împlini la începutul saptamânii viitoare, în timp ce urmatorul termen de judecata în cazul lui Gherghesanu este abia pe 19 octombrie. Cititi si: Primarul Mihai Chirica a fost trimis în judecata de catre DNA în dosarul Flux Gherghesanu va scapa astfel de acuzatia de fals intelectual. Va ramâne „în vigoare” doar acuzatia de abuz în serviciu. În plus, daca judecatorii vor confirma faptul ca de dosarul Gherghesanu nu trebuia sa se ocupe DNA, acordul de recunoastere a vinovatiei va fi respins, iar dosarul va fi trimis spre refacere Parchetului de pe lânga Judecatorie. Martorul DNA ar deveni astfel un simplu urmarit penal într-un caz de abuz în serviciu oarecare, iar timpul va continua sa se scurga în defavoarea anchetatorilor. Chirica si Harabagiu îsi freaca palmele Situatia ar putea avea însa cele mai ample consecinte asupra dosarului principal, cel în care vizati sunt mai ales fostul viceprimar Gabriel Harabagiu si primarul Mihai Chirica. Primul va scapa de acuzatia de fals intelectual, iar al doilea, de cea de complicitate la aceasta infractiune. Batalia dintre procurori si inculpati se va duce pe marginea acuzatiilor de abuz în serviciu. Lipsa unui prejudiciu clar ori a dovezilor ca activitatea Primariei a fost grav perturbata, cu un martor denuntator scapat partial de griji, dar si probabil de presiunea procurorilor DNA, deci mai putin dispus spre colaborare, vor reprezenta tot atâtea pietre de moara legate de picioarele anchetatorilor.
