Un iesean a reusit sa blocheze în instanta construirea unui nou bloc printre asa-numitele „blocuri rusesti” din Pacurari. Proiectul a aprins spiritele înca de la demararea sa, locuitorii din zona protestând energic împotriva ideii. Cazul a ajuns în instanta, Curtea de Apel respingând în 2018 actiunea demarata de localnici. Un nou proces demarat pe aceeasi speta i-a convins însa pe magistratii Tribunalului, cu noi probe, ca proiectul a fost aprobat în baza unui fals. Pur si simplu, o scara a fost botezata „alee”, cu complicitatea Primariei, spun judecatorii, plansele indicând o strada care asigura accesul auto acolo unde de fapt nu erau decât trepte: scarile ce urca de la soseaua Pacurari spre Negruzzi si Universitate. Tribunalul a dispus, în rejudecare, anularea hotarârii Consiliul Local prin care a fost aprobata investitia. Verdictul final va fi dat la Curtea de Apel. Proiectul blocului din spatele „blocurilor rusesti” de pe soseaua Pacurari, undeva vizavi de Colegiul „Negruzzi”, fost demarat în 2014, prevazând construirea unui bloc cu patru etaje si mansada pe o suprafata de 2.246 mp. terenul se afla între blocurile dintre strazile Toma Cozma si Pacurari. În pofida opozitiei ferme a vecinilor, proiectul a fost aprobat în CL în iulie 2017. O prima actiune a localnicilor a fost respinsa de judecatori în 2018. În acelasi an, însa, doi vecini, C.C. si F.M., au cerut anularea hotarârii CL prin care se aprobase proiectul, invocând „emiterea de catre institutia publica si utilizarea de catre beneficiari a unor date si informatii incorecte, false si voit eronate cu privire la caile de acces aferente proprietatii, cu consecinta producerii unor efecte juridice favorabile beneficiarului si care sunt generatoare de prejudicii reclamantilor”. Cei doi cerusera întâi CL sa-si revoce propria hotarâre. Cum nu primisera raspuns în termenul legal, s-au adresat instantei. „Aleea Pedagogica”? Conform legii, orice noua constructie trebuie sa aiba asigurat accesul la drumul public fie printr-o cale de acces existenta, fie printr-o servitute. Or, în hotarârea aprobata de plenul CL, era mentionata drept cale de acces „aleea Pedagogica”, care pleca din strada Toma Cozma si iesea în Pacurari. În fapt, „aceasta a fost inventata în mod artificial, prin suprascrierea denumirii arterei de circulatie pe documentatiile urbanistice în scopul de obtine aprobarile si avizele necesare”, au aratat reclamantii. În fapt, dinspre nord, adica dinspre Toma Cozma, „aleea” nu exista, fiind în fapt un sir de trepte lat de 3,5 metri, folosit exclusiv pentru accesul pietonal si nu o alee cu circulatie auto existenta. Reclamantii au reprosat si faptul ca prin deschiderea santierului s-ar permite circulatia autovehiculelor si utilajelor grele pe lânga scoala „Carol I”, Colegiul „Negruzzi” si corpul D al Universitatii „Cuza”, care sunt constructii monument istoric. Însusi terenul pe care urma sa se ridice blocul se afla aproape în întregime în zona de protectie a Colegiului, greutatea automobilelor fiind limitata la 2,5 tone. Desi cei doi ieseni chemasera în judecata doar Consiliul Local, judecatorii au dispus introducerea în cauza si a SC Great Lakes Construction SRL si SC Next Capital Investments SRL, firmele beneficiare ale proiectului. Cele doua firme, împreuna cu CL, au venit cu acelasi argument: autoritatea de lucru judecat. Cauza mai fusese supusa atentiei judecatorilor, iar unul dintre cei doi reclamanti fusese parte în primul proces. Initial, Tribunalul a acceptat argumentul si a respins, la începutul anului trecut, respingerea noii plângeri. În noiembrie, Curtea de Apel a admis însa recursul reclamantilor, dispunând rejudecarea. De aceasta data, magistratii Tribunalului au constatat ca, într-adevar, C.C. mai fusese implicat în cauza. Nu însa si F.M. În plus, acesta venise si cu argumente suplimentare, inclusiv o expertiza tehnica de specialitate, invocând si alte motive de nelegalitate a hotarârii CL. Procesul putea deci sa continue, exceptia autoritatii de lucru judecat fiind respinsa. Judecatorii arata cu degetul Primaria Judecatorii au constatat ca hotarârea CL si documentatia urbanistica faceau referire în mod eronat la „aleea” Pedagogica, lata de 3,5 metri si care ar fi putut fi largita chiar la 7 metri. „De facto, fosta alee Petru Caraman este un fundac, fiind închisa în ce priveste traficul rutier, accesul neputându-se face decât pietonal”, au retinut magistratii. Existenta caii de acces reprezenta o conditie esentiala pentru valabilitatea hotarârii CL. Judecatorii au analizat fila cu fila documentatia cadastrala depusa la dosar si expertiza realizata în cauza, constantând ca parcelele definite ca „acces” nu au de fapt acest statut. „Ceea ce intereseaza în cauza este existenta în fapt si în drept a unei cai de acces la drumul public care sa respecte conditiile prevazute de lege. În cazul în care accesul nu se face direct dintr-un drum public, acesta trebuie sa fie asigurat printr-o cale de acces sau servitute de trecere, mentionate obligatoriu în actele juridice si înscrise în cartea funciara. Or, fata de aceste prevederi legale, instanta noteaza ca nu s-a facut dovada de catre intervenienti si pârât a constituirii unei servituti de trecere sau a unei cai de acces, care sa fie înscrise în Cartea funciara si mentionate în actele de proprietate, nici dovada proiectarii, constructiei sau amenajarii unei cai de acces la drumul public”, au apreciat judecatorii. Motivul de baza pentru valabilitatea hotarârii CL, existenta caii de acces, nefiind astfel îndeplinit, magistratii au decis anularea acesteia si, implicit, blocarea proiectului. În plus, judecatorii au sugerat si faptul ca în Palatul Roznovanu s-ar fi „închis ochii” în fata neregulilor din documentatia urbanistica, favorizând aprobarea unui proiect nelegal. „Exista o îndoiala rezonabila în ce priveste existenta unei simple erori a autoritatii emitente a actului contestat cu privire la atestarea în mod necorespunzator în cuprinsul actului contestat si a documentatiei aferente acestuia a Aleei Pedagogice ca fiind calea de acces de la imobil la drumul public, fiind greu verosimil ca pârâtul Consiliul Local al Municipiului Iasi nu a cunoscut/nu a putut cunoaste situatia reala atestata de documentele aflate în evidentele UAT Municipiul Iasi”, au spus judecatorii.
