În economiile de piata preturile bunurilor si serviciilor se modifica în functie de cerere si oferta. Astfel, într-o anumita perioada unele preturi cresc, altele pot sa scada. În cazul în care se înregistreaza o crestere generalizata a preturilor bunurilor si serviciilor, nu doar ale anumitor bunuri/servicii, se manifesta inflatia. Manifestarea inflatiei înseamna ca astazi poti cumpara cu un leu mai putin decât ai putut cumpara în perioada anterioara, altfel spus inflatia reduce valoarea (puterea de cumparare) monedei în timp. Conform Institutului National de Statistica, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat o crestere semnificativa a preturilor. Indicele preturilor de consum (IPC) - indicatorul pe baza caruia se calculeaza inflatia la nivel national - a înregistrat o crestere de 1,8- comparativ cu luna septembrie 2021, rata anuala a inflatiei în luna octombrie 2021 comparativ cu luna octombrie 2020 ajungând la 7,9-. Aceasta crestere este cauzata de cresterea abrupta a preturilor la gaze (46,07-), energie electrica (24,65-) si combustibili (23,51-), dar si a produselor alimentare care au înregistrat o crestere de 5,25- în ultimul an (pretul uleiului crescând cu 26,29-, iar a cartofilor 18,04-). Este pentru prima oara în ultimii 10 ani când exista perspective ca nivelul inflatiei sa depaseasca 9- cel mai mare nivel înregistrat din 2005. Românii au experienta unor perioade cu niveluri foarte ridicate ale inflatiei la începutul perioadei de tranzitie (1991 - 170,2-; 1992 - 210,4; 1993 - 256,1-; 1994 - 136,7; 1997 - 154,8), dar în ultimii 9 ani nivelul inflatiei anuale nu a depasit 5-, în 2015 si 2016 s-a înregistrat o inflatie negativa - indicele anual al preturilor de consum înregistrând o scadere fata de anul precedent. Conform legislatiei din România, asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor reprezinta obiectivul fundamental al Bancii Nationale a României (BNR). Potrivit statutului sau (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR), o atributie principala a Bancii Nationale a României o constituie elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb. Totodata, în vederea atingerii obiectivului sau fundamental, banca centrala stabileste strategia de politica monetara si decide asupra instrumentelor si a procedurilor pe care le utilizeaza pentru implementarea politicii monetare. Conform Raportului BNR asupra inflatiei din august 2021, nivelul ridicat al inflatiei curente este temporar, conform prognozei realizate de BNR nivelul inflatiei va cunoaste o ajustare descrescatoare relativ alerta, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului tintei multianuala de inflatie (2,5- ±1 pp). Banca centrala poate utiliza în „lupta” cu inflatia un set de instrumente de politica monetara precum: operatiunile de piata monetara, facilitatile permanente acordate institutiilor de credit si rezervele minime obligatorii. În cazul în care inflatia continua sa creasca, principalul instrument al bancilor centrale este de a creste brusc ratele dobânzilor si de a le mentine ridicate pe o perioada mai îndelungata. Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României a hotarât în sedinta din 9 noiembrie 2021 majorarea ratei dobânzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta pe an, de la 1,50 la suta pe an si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii si a nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei si valuta ale institutiilor de credit. Oare aceasta crestere a ratelor de dobânda va fi suficienta pentru diminuarea cresterii inflatiei pe termen scurt sau BNR va trebui sa intervina mai amplu si sa creasca ratele de dobânda mai mult. Aceasta decizie nu este una simpla deoarece cresterea ratelor de dobânda are ca efect cresterea costurilor cu finantarea si scaderea cresterii economice. Mentinerea stabilitatii preturilor reprezinta obiectivul fundamental al BNR, dar acest obiectiv nu poate fi îndeplinit decât daca politicile fiscale si economice implementate de guvern sunt adecvate si predictibile. Astfel, în contextul în care în ultima perioada datoria publica a înregistrat o crestere semnificativa (49,7- din PIB în august 2021 comparativ cu 35,3- din PIB la finalul anului 2019), iar deficitul bugetar este unul excesiv (în 2020 a fost -9,6- din PIB), întrebarile care se pun sunt: Are conducerea bancii centrale (numita politic) vointa de a folosi instrumentele legale pentru a diminua inflatia chiar daca aceste decizii pot afecta cresterea economica? Îi va permite guvernul (când vom avea unul cu drepturi depline) sa faca acest lucru sau va interveni în implementarea politicii monetare? Având în vedere experienta crizei din 2008, trebuie sa fie evitate deciziile „populiste” cu efecte negative asupra stabilitati financiare. De asemenea, utilizarea politicii monetare ca panaceu al problemelor structurale si fiscale ar reprezenta, de asemenea, o abordare gresita. Incertitudinea generata de criza politica (asociata cu lipsa de masuri imediate) amplifica efectele crizei sanitare si a celei energetice. Din pacate, pretul îl plateste tot cetateanul deoarece puterea de cumparare si nivelul de trai înregistreaza o scadere profunda la nivelul României, mai ales în cazul persoanelor cu venituri mici si medii care sunt cel mai puternic afectati de iun nivel ridicat al inflatiei. Alin Andries este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
