Cele mai frumoase luni din an, mai si octombrie, abunda de evenimente academice: conferinte internationale, simpozioane nationale, workshop-uri pe tot felul de teme, una mai interesanta decât alta. Gratie tehnologiei informatiei si comunicatiilor, astazi, poti accesa evenimente profesionale, academice, business, relaxare, în genul tururilor virtuale prin muzee si galerii de arta, oriunde în lume. Cu toate acestea, pentru ceea ce se cheama networking, prezenta fizica este înca valorizata. Lumea se pune la cale face-to-face. Colaborarile, proiectele, afacerile se trateaza în coffee break-uri, lunch-uri, afterparty-uri, separeuri de lux. Am îndragit atât de mult Copoul Iasului în lunile de mai, cu parfumul de salcâm, tei si flori de primavara, în octombrie cu vesmintele colorate ale Gradinii Botanice, încât mi-am promis ca, dupa terminarea facultatii, nu voi mai sustine examene, ca voi reduce la minimum activitatea când e cel mai frumos timp din an pentru a-ti clati ochii sufletului. Nici pe munte, mare mea dragoste, nu reusesc sa ajung în lunile mai si octombrie. Parca un personaj malefic înghesuie toate evenimentele importante când e mai frumos sa stai în natura: FILIT, Opera sau Teatru, concerte în aer liber sau dulcea leneveala trântit în sezlongul unei terase de pe Lapuseanu. Prin urmare, în articolul pentru aceasta saptamâna va povestesc despre cum am petrecut în luna octombrie. Prima conferinta la care am participat a fost organizata de Institutul de Cercetari Economice si Sociale „Gh. Zane”, Academia Româna – Filiala Iasi, având ca tema principala Dezvoltarea Economico-Sociala Durabila a Euroregiunilor si a Zonelor Transfrontaliere. Cu acest prilej, am participat la conferinta ajunsa la editia a XIX-a, împreuna cu colegii Vicentiu-Robert Gabor si Ionut-Cristian Baciu, cu o cercetare privind Romanian tourism before and after the Covid-19 pandemic. A geostatistical analysis. La începutul pandemiei, industria turismului era profund afectata de restrictiile privind mobilitatea turistilor, creând incertitudine în sector. În conformitate cu datele statistice oficiale, în anul 2019, România nu ocupa o pozitie-cheie în cadrul economiei turismului la nivelul Uniunii Europene. Piata turismului din UE era dominata de Franta, care înregistra 217 milioane de sosiri turistice, reprezentând 22,5- din cota europeana si contribuind cu 9,1- la piata globala a turismului. Pe urmatoarele pozitii ale clasamentului Uniunii Europene (UE-28) se aflau Spania, cu 126,1 milioane de sosiri, Italia, cu 95,4 milioane, si Polonia, care atragea 88,5 milioane de turisti. Deosebit de surprinzatoare, pozitia Poloniei în fruntea acestui clasament serveste drept model pentru alte state mai putin dezvoltate din Uniunea Europeana în ceea ce priveste industria turistica. La nivelul spatiului geografic al României, sunt prezente o serie de disparitati teritoriale în ceea ce priveste atractivitatea turistica. Numarul de sosiri turistice nu este distribuit uniform pe întreg cuprinsul tarii, cele mai multe sosiri turistice în anul 2019 au fost înregistrate în localitatile: Bucuresti (2 milioane de sosiri turistice), Brasov (681.244 de sosiri), Constanta (618.755), Cluj (488.742) si Sibiu (415.836). Cele cinci localitati enumerate la un loc au cuprins 16,48- din fluxurile turistice de la nivelul României. Intensitatea fluxurilor reprezinta o consecinta a potentialului natural si antropic prezent în aceste areale geografice. Pandemia de COVID-19 a avut un impact major asupra turismului românesc, ducând la o scadere drastica a numarului de turisti în anul 2020. Cu toate acestea, tara noastra a obtinut cea mai mare contributie a turismului la PIB în anul 2019. În perioada 2020-2021, turismul intern a crescut semnificativ din cauza restrictiilor de calatorie internationala. Acest lucru a stimulat interesul pentru calatoriile interne si pentru zonele turistice mai putin cunoscute. Turismul românesc se confrunta cu mai multe probleme structurale, cum ar fi ponderea scazuta a turistilor straini, numarul redus de înnoptari în structurile de primire turistica, calitatea necompetitiva a serviciilor, atractiile turistice insuficient promovate si lipsa unei cooperari eficiente între actorii relevanti. În ciuda provocarilor, datele INS arata ca turismul a revenit în 2022. Al doilea eveniment academic la care am participat a fost prilejuit de lucrarile celei de-a XLIII-a editie a Seminarului Geografic International „Dimitrie Cantemir” desfasurate în perioada 27-29 octombrie 2023, la Universitatea „Al. I Cuza” din Iasi. Beneficiind de coordonarea profesorului Octavian Groza de la Facultatea de Geografie si Geologie a universitatii iesene, de implicarea consistenta pe partea de cartografie si vizualizare a datelor din partea colegului dr. Vicentiu-Robert Gabor, ne-am prezentat cu o „Analiza exploratorie a designului zonelor metropolitane din România”. Analiza noastra, centrata pe elemente de dinamica si de structura demografica, precum si pe câtiva indicatori economici, are drept scop testarea viabilitatii actuale a designului teritorial propus de Legea nr. 246/2022, în vederea sesizarii traiectoriilor viitoare ale zonelor metropolitane. Studiul este centrat mai ales pe zonele metropolitane ale municipiilor resedinta de judet, deoarece structurile lor spatiale sunt mai complexe si permit o analiza mai consistenta a dinamicilor demografice si economice. Rezultatele cercetarilor, în masura posibilului, vor fi extrapolate si asupra zonelor metropolitane propuse pentru municipiile neresedinta de judet. Datele prezentate în analiza subliniaza importanta planificarii detaliate pentru viitoarele politici de dezvoltare durabila a localitatilor din zonele metropolitane. Aceasta abordare ar putea sa ofere un cadru adecvat pentru implementarea proiectelor de dezvoltare urbana si locala. Rezultatele preliminare indica ca zonele metropolitane din România sunt poli ai dezvoltarii economice, dar si generatori de inechitati sociale care cresc costul vietii si influenteaza negativ spatiul rural. Beneficiind de tehnologia informatiei si comunicatiilor, am participat în format online la Conferinta Internationala „Calitatea vietii academice. Cât de bine ne este la scoala?”, organizata de Facultatea de Sociologie si Psihologie de la Universitatea de Vest din Timisoara (27 octombrie 2023). La acest eveniment am contribuit cu lucrarea Assessing the needs of entrepreneurship education among technical science students, o cercetare realizata în urma cu 2 ani în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii antreprenoriale a studentilor de la inginerie si arhitectura prin crearea unei retele de centre de pregatire în antreprenoriat – Antreprenoring”, finantat prin POCU. În afara de cursurile de formare în antreprenoriat, prin acest proiect s-a dorit transmiterea unei atitudini proactive fata de antreprenoriat, un domeniu despre care se vorbeste tot mai mult ca fiind o solutie la cresterea ocuparii în munca, la dezvoltare economica si bunastare sociala. Evaluarea perceptiilor studentilor de la stiinte tehnice care au participat la proiectul Antreprenoring derulat de Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi s-a realizat prin intermediul unor focus group-uri si un chestionar aplicat studentilor. În perioda 2-3 noiembrie 2023, am participat la Social Work International Conference, organizata de Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii Bucuresti cu studiul The Employment of Persons with Disabilities. The Role of Digital Skills, Assistive Technologies and Reasonable Accommodation. Acest studiu este rezultatul unei cercetari empirice privind rolul competentelor digitale, a dispozitivelor de acomodare si a tehnologiilor asistive în angajarea persoanelor cu dizabilitati. Cercetarea de fata a fost realizata de o echipa de cercetatori din cadrul Fundatiei „Alaturi de Voiˮ România pentru a identifica si analiza problemele cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati pe piata muncii din România, parte a unui proiect mai amplu derulat de European Disability Forum (EDF). Mai mult de jumatate din persoanele cu dizabilitati din Europa nu au un loc de munca, desi multe dintre acestea au disponibilitatea de a munci. Persoanele cu diabilitati care doresc sa lucreze nu cunosc toate facilitatile furnizate de cadrul legislativ european si national. În prezent, numarul persoanelor cu dizabilitati aflate în evidenta autoritatilor din România este de 12 ori mai mare fata de anul 1992, când numarul acestora era de 74053 persoane cu dizabilitati. Din totalul de 886950 persoane cu dizabilitati înregistrate în 2023, 870661 persoane cu dizabilitati sunt neinstitutionalizate (98-) si 16289 persoane cu dizabilitati beneficiaza de servicii în cadrul sistemului institutionalizat (2-). Problema saraciei, deprivarea materiala severa, lipsa unor politici si tehnologii asistive pentru persoanele cu dizabilitati constituie obstacole în angajarea pe piata muncii, fata de persoanele care nu au niciun fel de limitare a activitatii. Chiar daca un loc de munca nu garanteaza iesirea din starea de saracie, totusi creeaza premisele îmbunatatirii calitatii vietii individuale (independenta/ autonomia) si în comunitate (incluziunea). Cresterea ocuparii persoanelor cu dizabilitati reduce dependenta de suportul celorlalti, marginalizarea sau excluziunea sociala. În prezent, România se confrunta cu o criza a fortei de munca determinata de scaderea natalitatii, migratia externa si îmbatrânirea populatiei. Prin urmare, integrarea socioprofesionala a persoanelor cu dizabilitati ar putea genera beneficii economice pe termen mediu si lung. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
