Judecatorii nu au crezut o iota din povestile însirate de ieseanul care si-a decapitat mama, sustinând ca ar fi vazut serpi. Una câte una, magistratii au eliminat posibilele explicatii ale gestului de neînteles al barbatului, ajungând la concluzia ca acesta era perfect lucid când si-a ucis mama. Judecatorii si-au explicat astfel decizia de a-l condamna la 21 de ani de închisoare. Procesul nu este însa încheiat deocamdata. Inculpatul a facut apel, dar nici procurorii nu s-au declarat multumiti cu sentinta pronuntata. Curtea de Apel va redeschide dosarul pe 20 iulie. Constantin Anastasiei a fost retinut la sfârsitul lunii ianuarie a anului trecut, fiind acuzat ca îsi ucisese cu deosebita cruzime mama. În momentul respectiv, anchetatorii precizasera ca, pe fondul consumului de alcool si al reprosurilor aduse de mama sa pentru ca îsi cheltuia toti banii pe bautura, Anastasiei o lovise cu pumnii, apoi cu un satâr si un topor, taindu-i o mâna, iar apoi si capul. În primele sale declaratii, Anastasiei a precizat ca nu voise sa-si ucida mama, ci se luptase cu serpi. Cu unele variatiuni, aceasta a fost si povestea reluata în fata procurorilor si a judecatorilor. Prin declaratiile sale, barbatul a prezentat un scenariu halucinant. Pe 26 ianuarie, Anastasiei muncise la vecinul de peste drum, ajutându-l sa strânga niste coceni de porumb. Pe parcursul lucrului, bause la acesta vin si tuica. Întors acasa noaptea, îsi vazuse mama cazuta la pamânt, în livada. A vrut sa se apropie de aceasta, dar a vazut serpi în copaci si pe corpul mamei sale. Pentru a o salva, a luat toporul cu care taia lemne si a început sa-si loveasca mama în zona bratelor, a spatelui si a picioarelor. Pâna la urma, i-a taiat capul, pe care l-a luat si l-a asezat în dreptul bratelor femeii. Apoi a aprins o lumânare lânga aceasta si, cu toporul în mâna, s-a întors la vecinul la care lucrase, spunându-i ca este urmarit de serpi. Acelasi lucru i l-a repetat si fratelui sau, chemat de vecin la fata locului. Expertiza medico-legala psihiatrica nu a descoperit însa la Anastasiei decât o intoxicatie etanolica si o dependenta de alcool. Nu fusese internat niciodata într-un spital psihiatric, iar fratelui sau nu-i mai spusese niciodata ca avea halucinatii. De altfel, judecatorii au respins posibilitatea unei boli psihice, apreciind ca Anastasiei se apara „prin minciuna simpla”. În timpul audierilor, el a povestit ca se aparase nu de serpi, ci de niste animale asemanatoare serpilor, cu gâtul lung, colti si aripi. Or, în cazul unei boli psihice, descrierea halucinatiilor ar fi fost aceeasi de la un moment la altul. Starea de delirium tremens provocata de abuzul de alcool ar fi putut explica halucinatiile, dar ar fi provocat si alte simptome, absente în cazul barbatului. Nici sevrajul nu putea reprezenta o explicatie, întrucât în ziua respectiva el bause suficient. Fusese vorba de un omor prin cruzime si nimic mai mult. „Loviturile aplicate în mod repetat victimei au cauzat acesteia suferinte care au depasit limitele obisnuite ale unor actiuni proprii laturii obiective ale infractiunii de omor. Fapta inculpatului de a aplica victimei multiple lovituri, cauzându-i moartea în chinuri, constituie infractiunea de omor prin cruzimi, deoarece s-au cauzat suferinte deosebite victimei, fapta fiind comisa cu ferocitate si fiind de natura a produce un sentiment de oroare. Lovirea în mod repetat a fost de natura a crea suferinte în mod repetat victimei, decesul având loc dupa o suferinta prelungita, inutila din perspectiva suprimarii vietii si de o intensitate deosebita”, au precizat judecatorii. Acestia au subliniat faptul ca decesul batrânei a survenit abia în momentul decapitarii de catre fiul sau, aspect ce demonstra o data în plus cruzimea deosebita a faptei.
