De ce se consideră că 13 aduce ghinion? Un sociolog american explică de unde vine proasta reputaţie a numărului

Peste 40 de milioane de americani spun ca i-ar deranja sa stea la un anumit etaj în hotelurile înalte: al 13-lea. Potrivit companiei Otis Elevator Co., marea parte a cladirilor înalte „se prefac” ca nu au etajul al 13-lea si sar direct la etajul 14. De asemenea, multi occidentali îsi modifica comportamentele în ziua de 13, mai ales daca este vorba de vineri. Sigur ca uneori se întâmpla lucruri rele la aceasta data, dar nu exista nicio dovada ca acestea se întâmpla în mod disproportionat, scrie Barry Markovsky, profesor emerit de sociologie la Universitatea Carolina de Sud într-un articol publicat de platforma „The Conversation”. „În calitate de sociolog specializat în psihologie sociala si procese de grup, nu sunt atât de interesat de temerile si obsesiile individuale. Ceea ce ma fascineaza este atunci când milioane de oameni împartasesc aceeasi conceptie gresita, în masura în care aceasta afecteaza comportamentul pe scara larga. Aceasta este puterea lui 13”, arata profesorul. ORIGINILE SUPERSTITIEI Sursa reputatiei proaste a numarulului 13 - „triskaidekafobia” - este obscura si speculativa, dar o explicatie ar putea fi faptul ca vine dupa 12, care se considera ca aduce noroc, pentru ca reprezinta numarul lunilor din an, numarul zeilor din Olimp, numarul semnelor zodicale si numarul apostolilor lui Iisus. Or, 13 contrasteaza cu acest sentiment de perfectiune. Numarul 13 poate fi asociat cu unii invitati celebri, dar nedoriti, la cina. În mitologia nordica, zeul Loki a fost al 13-lea care a ajuns la un ospat în Valhalla, unde a pacalit un alt participant sa îl ucida pe zeul Baldur. În crestinism, Iuda - apostolul care l-a tradat pe Iisus - a fost al 13-lea invitat la Cina cea de Taina. Dar adevarul este ca procesele socio-culturale pot asocia ghinionul cu orice numar. Când conditiile sunt favorabile, un zvon sau o superstitie îsi genereaza propria realitate sociala, rostogolindu-se ca un bulgare de zapada si ajungând o legenda urbana pe masura ce trece timpul. În Japonia, numarul 9 este cel considerat ca purtând ghinion, probabil pentru ca suna asemanator cu cuvântul japonez care înseamna „suferinta”. În Italia, este 17 numarul cu ghinion. În China, 4 suna asemanator cu „moarte” si este evitat în viata de zi cu zi mai abitir decât 13 în cultura occidentala - chinezii sunt dispusi inclusiv sa plateasca o taxa suplimentara pentru a evita aceasta cifra sa figureze în numarul lor de telefon mobil. Si, daca 666 este considerat norocos în China, multi crestini din întreaga lume îl asociaza cu fiara malefica descrisa în Apocalipsa. Exista chiar si un cuvânt pentru frica de 666: hexakosioihexekontahexafobia, arata profesorul Barry Markovsky. EXPLICATII SOCIALE SI PSIHOLOIGICE Exista mai multe tipuri de fobii specifice, iar oamenii le întretin din diverse motivatii psihologice. Ele pot aparea în urma unor experiente negative directe - teama de albine dupa ce ai fost întepat de una, de exemplu. Alti factori de risc pentru dezvoltarea unei fobii includ faptul de a fi foarte tânar, de a avea rude cu fobii, de a avea o personalitate mai sensibila si de a fi expus la anturajul altor persoane cu fobii. Reputatia proasta a lui 13 ar putea fi legata de un sentiment al nefamiliaritatii. În literatura psihologica se numeste „perceptia anomaliei”. În viata de zi cu zi, 13 este mai putin obisnuit decât 12. Nu exista a 13-a luna, nici o rigla de 13 centimetri si nici a 13-a ora pe cadranul ceasului. În sine, un sentiment de nefamiliaritate nu va cauza o fobie, dar cercetarile psihologice arata ca oamenii prefera ceea ce este familiar si defavorizeaza ceea ce nu este familiar. Asta ar face ca 13 sa fie mai usor de asociat cu atribute negative. De asemenea, oamenii pot atribui semnificatii întunecate lui 13 din acelasi motiv pentru care multi cred în „efectele Lunii pline”. Credintele conform carora Luna plina influenteaza sanatatea mintala, rata criminalitatii, accidentele si alte calamitati au fost demontate temeinic. Cu toate acestea, atunci când oamenii cauta sa îsi confirme convingerile, sunt predispusi sa faca unele conexiuni între factori care nu au legatura între ei. De exemplu, a avea un accident de masina în timpul unei nopti cu Luna plina sau într-o zi de vineri 13 face ca evenimentul sa para cu atât mai memorabil si mai semnificativ. Odata înradacinate, astfel de convingeri sunt foarte greu de înlaturat, explica sociologul american. Exista apoi efectele puternice ale influentelor sociale. Este nevoie de un sat - sau de Twitter - pentru a face ca temerile sa se coaguleze în jurul unui numar inofensiv. Aparitia oricarei superstitii într-un grup social - frica de 13, de a trece pe sub scari, de a nu calca peste o crapatura, de a bate în lemn etc. - nu se deosebeste cu nimic de ascensiunea unei „meme”. Desi acum termenul se refera cel mai adesea la imagini online împartasite pe scara larga, el a fost introdus pentru prima data de biologul Richard Dawkins pentru a ajuta la descrierea modului în care o idee, o inovatie, o moda sau o alta informatie se poate raspândi într-o populatie. În definitia sa, o mema este similara cu o bucata de cod genetic: se reproduce pe masura ce este comunicat între oameni, având potentialul de a suferi mutatii în versiuni alternative ale sale. Mema 13 este o simpla informatie asociata cu ghinionul. Rezoneaza cu oamenii din motivele prezentate mai sus si apoi se raspândeste în întreaga cultura. Odata dobândita, aceasta pseudo-cunoastere le da oamenilor un sentiment de control asupra relelor asociate cu ea. CREDINTE GRESITE, CONSECINTE ADEVARATE Grupurile preocupate de relatii publice par sa simta nevoia de a ceda în fata superstitiilor populare, observa profesorul Barry Markovsky. Poate din cauza misiunii aproape tragice a navetei Apollo 13, NASA a încetat sa mai numeroteze secvential misiunile spatiale, numind al 13-lea zbor al navetei STS-41-G. În Belgia, plângerile din partea pasagerilor superstitiosi au determinat Brussels Airlines sa îsi reînnoiasca logo-ul în 2006. Acesta era o imagine asemanatoare unei litere "b" formate din 13 puncte. Compania aeriana a adaugat un al 14-lea. Si, la fel ca la multe alte companii aeriene, numerotarea rândurilor în avioanele sale sare peste numarul 13. Deoarece superstitiile sunt în mod inerent false, ele sunt la fel de susceptibile de a face mai mult rau decât de a face bine - luati în considerare de exemplu numai prejudiciile în domeniul sanatatii.  „Mi-ar placea ca organizatiile influente - poate chiar si companiile de ascensoare - sa avertizeze mai degraba publicul cu privire la pericolele pe care le implica agatarea de credinte false decât sa continue sa le legitimeze”, conchide sociologul Barry Markovsky, potrivit news.ro.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi