Trei persoane - mama, tata si fiul, mor de Covid. Ziarele scriu despre drama si distribuie povestea pe Facebook. Multi dintre cei care vad postarea se amuza si interactioneaza cu . Haha. Cazul poate fi multiplicat de sute de ori în aceasta perioada când, pe Facebook, a aparut o falie între „vaccinisti” si „nevaccinisti”, între românii care se tem de Covid si cei care nu „cred” în virus. Unii condamna, ceilalti trateaza moartea cu cinism si sunt de parere ca medicii epuizati sunt niste actori, iar spitalele niste scene de teatru. În semenii lor vaccinati vad niste naivi, daca nu niste dusmani, iar îndemnurile la vaccinare sunt vazute ca niste ofense, scrie romania.europalibera. Europa Libera a analizat zeci de postari de pe Facebook din ultima perioada referitoare la drama sanitara prin care trece România. Postari despre persoane care au murit din cauza Covid, despre sectiile ATI supraaglomerate sau despre avertismentele unor specialisti privind urmarile valului IV, într-o tara care pierde zilnic câteva sute de cetateni în fata unui virus care nu poate fi tratat cu umor. Unul dintre laitmotivele acestor postari este , un emoticon folosit pe retelele sociale sau pe serviciile de mesagerie pentru a exprima amuzamentul. Cel putin 1 din 10 români care interactioneaza la stirile despre moartea sau suferinta altor semeni provocata de Covid se amuza pe Facebook când le citesc. Specialistii în sociologie si psihologie spun ca în spatele acestui cinism, aparent doar virtual, se ascunde un cocktail de cauze: neîncredere, ignoranta, lipsa de empatie, fanatism, autoprotectie etc. Monopol de adevar „Spitalele sunt pline, pacientii sunt lasati sa astepte în ambulante care stau la coada”, e titlul unei postari de pe pagina de Facebook a Observator, referitoare la situatia sanitara complicata prin care trece România. Materialul prezinta imagini cu ambulantele invocate si marturii ale unor medici care spun ca bolnavii risca sa moara pentru ca nu mai are cine sa îi trateze. Peste 2.000 din cele peste 7.000 de interactiuni cu emoticoane de la aceasta postare au fost de amuzament.Un alt exemplu, de pe pagina de Facebook a Digi 24: „Medic, despre ce urmeaza: Sunt sase saptamâni în care vom suferi precum câinii, plânsetul va rasuna pe strazi”. Postarea are aproape o mie de interactiuni, 1 din 10 de amuzament. Nici cazurile concrete nu îi conving pe coronasceptici. „Un tânar de 20 de ani, fara comorbiditati, dar nevaccinat, a murit de Covid 19 în ultimele 24 de ore”, 133 de interactiuni cu emoticoane, 37 cu ????. Exemplele pot continua si sunt întarite de comentariile postate în subsolul acestor stiri, unde mesajele de îngrijorare sau de empatie se pierd în vacarmul celor în care medicii sunt numiti „criminali”, jurnalistii „cumparati”, pandemia – o facatura. Ce vina are statul? Gelu Duminica, sociolog, gaseste patru explicatii pentru numarul mare de români care se amuza la astfel de nenorociri. Prima e cea a neîncrederii în virus a unei mari parti a populatiei. „Dupa cum ati vazut, orice postare despre virus antagonizeaza. Fiecare considera ca detine adevarul si fiecare îl considera pe celalalt purtator al fake-newsului. Vaccinistii îi considera pe nevaccinisti ca îmbuibati de fake-news, nevaccinistii îi catalogheaza pe ceilalti la fel. Fiecare considera ca el detine adevarul”, spune Gelu Duminica. Explicatiile acestuia continua: unii români au obiceiul de a confunda ironia cu responsabilitatea sau sunt fatalisti. „’Asa a vrut Dumnezeu’ ascunde nu numai credinta, ci mai degraba slaba responsabilitate pe care ne-o asumam. Inclusiv în privinta propriei vieti. (…) În momentul în care soarta guverneaza, dispare responsabilitatea”, mai arata Duminica.O ultima explicatie, cea mai dureroasa, oferita de sociolog este lipsa de respect. „Nu suntem obisnuiti sa-l respectam si pe celalalt, mai ales când are o opinie diferita. Aici vorbim si de o parte, si de alta a dialogului. Si intervine caterinca ca forma suprema de umilire, de aratare a cât de slabi interlectual sunt ceilalti”. Ciprian Iftimoaei, lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi, sustine si el ca printre caracteristicile des întâlnite la români se numara si cea de a lua în derâdere aspectele serioase care tin de viata noastra sau a celor din jur. „Ni se pare ca tot ce e mai rau se întâmpla altora sau la altii, ca noua nu ni se poate întâmpla”, considera spociologul, care gaseste o vina importanta pentru situatia de fata si statului. Textul integral, pe romania.europalibera.
