Anii urmatori vor fi marcati de necesitatea realizarii corectiei bugetare catre un deficit de 3- din PIB, sugereaza Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal. Anul 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidarea bugetara prin noi masuri fiscal/bugetare, care sa ajute România sa iasa din procedura de deficit excesiv, chiar daca nu imediat, a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal. "Noua lege a pensiilor îsi propune sa corecteze inechitati flagrante în sistemul public de pensii si sa ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiza de fundamentare realizata de Banca Mondiala si este înscrisa ca jalon în PNRR. Exista însa problema impactului bugetar pe termen imediat si mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei executii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânari de plati) în jur de 6- din PIB. Anii urmatori vor fi marcati de necesitatea realizarii corectiei bugetare catre un deficit de 3- din PIB, pentru a respecta cerintele iesirii din procedura de deficit excesiv, în care se afla România. Si ce conteaza mai mult, pentru a tine sub control datoria publica si avea o finantare neproblematica pe piete", a spus Daniel Daianu. -+Presedintele CF a afirmat ca indexarea pensiilor cu 13,8- de la 1 ianuarie 2024 are un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei (0,9- din PIB), si recalcularea pensiilor aflate în plata de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei (0,6- din PIB) în 2024 si de circa 33 de miliarde de lei (1,8- din PIB) în 2025. Noua lege a pensiilor înseamna crestere de cheltuieli permanente ale bugetului public si accentueaza deficitul structural, spune el. În opinia lui Daianu, pentru consolidare bugetara se impune compensarea impactului bugetar al noii legi, alaturi de masuri necesare de crestere a veniturilor fiscale si eficientizare de cheltuieli. Acesta a mentionat ca bugetul pe 2024 include o alocare pentru plata pensiilor recalculate de 0,6- din PIB. "Consiliul Fiscal (CF) considera imprudent sa se compenseze aceasta crestere de cheltuieli permanente cu o prezumata colectare mai buna a veniturilor fiscale (exemplu: crestere de venituri din digitalizare). Tinta de deficit de 5- din PIB duce cu gândul la experienta din 2023; evaluarea CF este în jur de 6,4- pe baza proiectiilor macroeconomice si admitând ca nu se va recurge la înghetari si taieri fortate de cheltuieli (cum s-a procedat în 2023), unele amânate pentru 2024. Daca o colectare mai buna va avea loc, rectificarea bugetara o va consemna. Masurile fiscale anuntate de Guvern, ce ar opera în 2024, ar aduce, conform evaluarilor MF, în jur de 1- din PIB venituri suplimentare. Fara masuri compensatorii credibile este greu de orientat deficitul bugetar pe o traiectorie ferma de consolidare, într-un viitor prefigurabil. România are nevoie de spatiu fiscal sa ajungem cu deficitul sub 3- din PIB, pentru a amortiza socuri viitoare. Dezbaterea publica privind corectarea deficitului, pe parte de venituri vs pe parte de cheltuieli, a evidentiat multa demagogie. Nu se poate obtine reducerea deficitelor fara costuri. Platim si pentru erori grave din anii trecuti (taieri de taxe si impozite fara noima), care au dus deficitul structural la circa 6- din PIB", a explicat Daianu. În opinia presedintelui CF este dificil de evitat prociclicitatea în corectia macroeconomica când deficitul este atât de mare, însa ne poate ajuta o absorbtie intensa a banilor europeni ce atenueaza efecte contractioniste. "Ajustarea trebuie facuta în principal pe partea de venituri. Repet, cu riscul de a plictisi. Într-un stat cu venituri fiscale (inclusiv contributii) ultrajoase (circa 27- din PIB, când media în UE este de peste 40- din PIB), cu subfinantare masiva si cronica a educatiei si sanatatii publice, cu evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor (tax avoidance) aproape institutionalizate, cu gap la colectarea de TVA de circa 36- fata de media din UE de circa 6-, aceasta este alternativa de bun simt, logica. România trebuie sa cheltuiasca mai eficient. Dar nu exista spatiu bugetar de reducere masiva de cheltuieli. Rog sa se vada cât detin cheltuielile cu sanatatea, educatia, armata, politia si jandarmeria, cheltuielile de capital, în cele totale în raport cu veniturile fiscale si nefiscale (nu includ bani europeni). Se pot face unele diminuari relevante de cheltuieli în administratie, dar nu este simplu; aceste reduceri pot fi corelate cu o reorganizare administrativa, un proces nu simplu. Se poate recurge la reducere drastica de cheltuieli de capital, dar exista limite", a declarat Daniel Daianu.
