Crestinii ortodocsi sunt, în aceasta perioada, în Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, considerat a fi, în unii ani, la fel de greu sau mai greu decât Postul Pastelui. „Ziarul de Iasi” va propune un exercitiu de demistificare. Pornim de la ideea sustinuta de multi preoti si credinciosi: aceea ca postind toate posturile mari din an omul duce cel mai sanatos trai, fiindca organismul nu doar ca trece printr-o cura de detoxifere constanta, ci metabolismul se regleaza si se evita luarea în exces în greutate. Am luat legatura cu dr. Adina Rusu, nutritionist-dietetician, cu ajutorul careia încercam sa demitizam o parte dintre aceste idei: este postul periodic cea mai buna varianta pentru a duce un stil de viata sanatos? Ce poate fi preluat cu succes în alimentatia de zi cu zi din obiceiurile existente de mii de ani în cartile sfinte? Postul poate fi o resetare sau o curatare a organismului Dr. Adina Rusu admite ca exista o relevanta si o ciclicitate în introducerea postului în dieta persoanelor, care poate duce la o „resetare” a organismului. Dar avertizeaza asupra faptului ca acum, prin toate preparatele existente pe piata care sunt „de post”, dar sunt o replica a diferitelor produse de carne sau lapte, aportul de calorii si de grasimi nesanatoase în organism este atât de mare încât se pot produce dezechilibre pe termen lung. „Din cele mai vechi timpuri, postul a fost considerat nu doar o etapa de curatare spirituala, ci si o adevarata detoxifiere a organismului. Astfel, «sacrificiul» facut prin eliminarea alimentelor de origine animala din meniu si prin înlocuirea fastului si al abundentei alimentare cu simplitate si preparate «curate», prin ingredientele continute, ar putea constitui, împreuna cu efectele pe care activitatea religioasa le poate induce asupra psihicului, o adevarata «resetare» a organismului”, a explicat dr. Adina Rusu. Sunt studii care arata ca, postind, se scade efectul „colesterolului rau” Aceasta a precizat mai concret: alimentele de origine vegetala contin, pe lânga compusi care sustin procesele proprii de detoxifiere ale organismului, si numerosi antioxidanti, contribuind la combaterea stresului oxidativ si la preventia bolilor degenerative. Dar important este aici, spune specialistul, sa optam pentru alimente de sezon, specifice zonei geografice în care locuim, continutul acestora în antioxidanti fiind diferit în functie de anotimpul în care sunt consumate si de regiunea în care sunt cultivate. Iar excluderea carnii periodic din dieta nu este o idee rea. „Excluderea din alimentatie, chiar si pentru o perioada scurta de timp, a produselor de origine animala, contribuie la scaderea aportului de grasimi si în special de grasimi saturate si de tip trans, compusi nocivi pentru organismul uman. Astfel, studiile au evidentiat faptul ca postul religios are ca efect scaderea nivelului LDL - colesterolului seric, asa-numitul colesterol «rau», aspect extrem de important atât pentru sanatatea inimii, cât si pentru a creierului, scazând riscul de boli cardiovasculare, dar si de boala Alzheimer. Aportul corespunzator de fibre alimentare are rol si în mentinerea echilibrului microbiotei intestinale si a sanatatii colonului, ajutând si la reglarea tranzitului intestinal, fiind asociat cu scaderea riscului de boli cardiovasculare, de diabet si chiar de cancer”, a completat dr. Adina Rusu. Dar nu sunt însa doar vesti bune: în ultimii ani, alimentatia vegetariana si cea din postul religios s-a transformat de la mâncaruri simple, naturale, în consumul de alimente ultra-procesate. Aparitia salamului si a burgerului vegan, dar si al produselor de tip brânza si lapte de post, duce la contrablansarea tuturor beneficiilor pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animala din meniul zilnic. Sa ne ferim de „laptele vegetal” – „este o adevarata capcana nutritionala” Dr. Adina Rusu spune ca sunt cercetari stiintifice recente care arata ca persoanele care manânca de post, dar cu produse precum cele enumerate anterior, au o dieta similara a celor care consuma doar „junk food”: hrana cu valoare nutritionala mica, dar bogate în grasimi nesanatoase, zahar si sare. „De exemplu, dulciurile de post, cum ar fi înghetata de post, biscuitii de post, napolitanele de post si multe altele contin cantitati similare de zahar si grasimi ca dulciurile obisnuite din comert, fara a aduce vitamine si minerale. De asemenea, îndulcitorii vegani - precum melasa, siropul de artar sau cel de agave - reprezinta tot zahar adaugat, care, consumat în cantitati crescute, contribuie la cresterea riscului de boli vasculare si de obezitate”, a spus dr. Adina Rusu. Medicul atrage atentia în special cu privire la „laptele vegetal”, pe care-l numeste o adevarata capcana din punct de vedere nutritional, fiindca induce oamenilor ideea ca „avem de-a face cu un produs hranitor, comparabil cu laptele de vaca”. „Dar este o apreciere complet falsa. Laptele de vaca este un aliment mult mai bogat în proteine, în vitaminele C, B2, B12 si A, în biotina, acid pantotenic, calciu, fosfor si iod comparativ cu cele mai multe bauturi obtinute din plante. Astfel, cele mai multe studii au aratat ca, în ceea ce priveste compozitia nutritionala, chiar si în cazul produselor fortificate, înlocuirea completa a laptelui cu bauturi vegetale fara ajustarea completa a alimentatiei poate conduce la deficiente nutritionale pe termen lung. Daca ne referim strict la perioada de post, este indicat sa optam pentru acele tipuri de «lapte» vegetal care nu contin zahar adaugat”, a mai punctat specialistul. Dr. Adina Rusu spune ca nu trebuie sa privim cu ochi buni nici brânzeturile vegetale, care sunt adesea o alegere nesanatoasa fiindca au la baza ulei de cocos si de palmier, ca surse de grasimi. Iar uleiul de cocos este bogat, la rândul sau, în grasimi saturate, chiar mai bogat decât grasimile animale. Este vorba de grasimile saturate care duc la cresterea nivelului de „colesterol rau” – LDL. „Daca totusi suntem nevoiti sa optam pentru astfel de produse de post, trebuie sa le alegem pe cele care nu contin ulei de cocos sau de palmier, zahar sau sare în cantitate mare, pentru alimente a caror lista de ingrediente începe cu surse vegetale de proteine cum ar fi fasolea, lintea, nautul sau soia si nu doar cu extracte proteice din aceste plante”, a punctat specialistul. Posturile îndelungate duc la scaderi de calciu si de vitamina B2 Acestea nu sunt însa singurele pericole care pândesc în post, mai ales prin marketingul agresiv al unor tipuri de alimente. Dr. Adina Rusu spune ca, adesea, persoanele care postesc în România îsi cresc automat numarul de carbohidrati consumat, mai exact manânca mai multa pâine, orez, cartofi si paste, scazând numarul de proteine si de grasimi sanatoase. Aceste lucru poate crea dezechilibre pe termen mediu. „Consumul excesiv de alimente bogate în zahar si amidon poate conduce la o dezechilibrare a apetitului, la marirea considerabila a portiilor de alimente si la cresterea în greutate. De asemenea, cercetarile stiintifice au aratat ca, dupa o perioada de post, poate aparea în organism scaderea nivelului de riboflavina (vitamina B2) si de calciu. Astfel, pentru a obtine beneficii maxime în urma postului si pentru a evita cresterea în greutate, trebuie sa consumam cât mai multe alimente integrale, cât mai diversificate, sa evitam produsele ultra-procesate, sa avem o cât mai buna organizare a meselor pe tot parcursul zilei si sa învatam sa ne alcatuim corect meniul pentru a obtine preparate satioase care sa ne ajute sa consumam portii corecte de alimente la fiecare masa”, a precizat dr. Adina Rusu. În editia urmatoare a „Ziarului de Iasi”, vom analiza, alaturi de dr. Adina Rusu, care sunt avantajele si dezavantajele regimurilor alimentare de tip „post cu apa” sau „post intermitent”, tinute cu sau fara un substrat religios.
