Desi nu respecta normele urbanistice, ba chiar toate acestea par a fi fost luate total în raspar, un nou bloc va fi ridicat în Centru. Totul cu învoirea judecatorilor ieseni, dar în special urmare a indolentei sau altor nereguli din Primarie. Ani de zile, mingea se aflase în terenul Primariei, care putea cere anularea actelor care încalcau legea. Cum nu a facut absolut nimic în acest sens, judecatorii nu au putut decât sa dispuna aplicarea lor. De ce nu a facut nimic Primaria atâtia ani, nu se stie. Istoria proiectului din strada Lozonschi, din spatele fostei Case a Modei, a început în 2006, când Consiliului Local a aprobat construirea unui imobil cu functii de sediu de firma, birouri si locuinte pe un teren de 1.000 mp. Timp de 10 ani, nu s-a întâmplat nimic. În afara poate de faptul ca initiatorul lui a murit. Acesta a fost însa continuat de mostenitori: Ioan Cristian, Marian Golescu, Ciprian Struluciuc si Andrei Bogdan Achelaritei. În 2016, proiectul a fost refacut, propunându-se construirea unui imobil cu trei etaje, pe o suprafata de 552 mp. Proiectul avea însa o problema fundamentala. Planul Urbanistic General prevedea pentru zona centrala a Iasului un coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT), adica un raport între suprafata construita desfasurata si suprafata terenului, de doar 0,8. Asadar, legal, pe un teren de 552 mp nu se putea construi nimic cu o suprafata desfasurata mai mare de 441 mp. Pe suprafata disponibila putea încapea o vila cu etaj, dar nu un bloc cu patru niveluri. Totusi, cum-necum, proiectul, care prevedea un CUT de 1,85, a fost aprobat de plenul CL, în 2016. Ba chiar, în octombrie 2017, a fost emisa si autorizatia de construire. Abia începusera însa lucrarile de amenajare a terenului, când pe teren a fost descoperit un beci, ramas de la o constructie anterioara. Directia Judeteana pentru Cultura (DJC) a apreciat ca beciul trebuie protejat, facând parte din ruinele vechiului Iasi. Cladirea trebuia mutata, astfel încât sa nu se suprapuna cu beciul. S-a facut pe hârtie realinierea constructiei, DJC si-a dat avizul, iar proiectul a fost trimis din nou spre aprobare. Parcursul hârtiilor prin Palatul Roznovanu a mai durat un an, iar în iulie 2021, Directia de Arhitectura si Urbanism a întocmit ultimul raport de specialitate. Proiectul a intrat fara nicio problema pe ordinea de zi a sedintei CL. De aceasta data, poate si urmare a faptului ca între timp mai multe astfel de situatii din Primarie erau deja în atentia procurorilor, proiectul nu a mai fost aprobat. A fost scos de pe ordinea de zi, iar secretarul CL a cerut un control de legalitate. Faptul a fost aflat, spun reclamantii, din presa, întrucât Primaria nu le comunicase nimic. Dupa înca un an de corespondenta între initiatorii proiectului si municipalitate, se ajungea la instanta, cerându-se supunerea la votul CL a proiectului noului bloc. În fata magistratilor Tribunalului, reprezentantii Primariei au invocat depasirea prin proiect a indicatorilor urbanistici ai zonei. Functionarii municipalitatii îsi dadusera seama abia acum, se întelege, ca proiectul depasea de peste doua ori coeficientul maxim de utilizare a terenului. În plus, planul urbanistic zonal aprobat în 2016 avusese un termen de valabilitate de 5 ani. Timpul trecuse, iar el îsi încetase efectele. „Mai mult decât atât, PUZ-ul a fost adoptat de catre deliberativ prin prezentarea unor informatii tehnice incorecte (CUT corect ar fi fost 0,8), context în care se apreciaza ca devin aplicabile dispozitiile potrivit carora «Documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanismului modificate fara respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea si aprobarea acestora sunt nule»“, au argumentat juristii municipalitatii. Argumentul prezentat ar fi trebuit sa fie inatacabil. Un plan urbanistic de detaliu nu poate prevedea modificarea indicatorilor urbanistici aprobati prin PUG. Proiectul era ilegal dintru bun început. Lucrurile nu au fost vazute însa la fel si de magistrati. Acestia au respins argumentul referitor la durata de valabilitate a documentatiei de urbanism. Aceasta se prelungea automat, câta vreme se demarase procesul de autorizare a constructiei. De altfel, ultimul proiect supus spre aprobare era identic cu cel deja aprobat, fiind modificat doar aliniamentul cladirii. Judecatorii au sanctionat de asemenea indolenta Primariei. Hotarârile CL din 2006 si 2016, despre care municipalitatea afirma ca sunt ilegale, nu fusesera atacate în instanta pentru a fi anulate. Simpla afirmatie ca actele erau ilegale nu era suficienta pentru a le anula. Pâna în iulie 2021, toate etapele fusesera parcurse fara ca vreun functionar sa sesizeze vreo ilegalitate. „Instanta retine faptul ca aceste acte administrative (hotarârile CL, n.r.) beneficiaza de prezumtia de legalitate, pârâtii nefacând dovada anularii acestora prin actiune formulata în fata instantei de contencios administrativ. Aspectele de nelegalitate nu pot, în opinia instantei, sa reprezinte motive apte a justifica refuzul de solutionare a cererii reclamantilor care a avut ca obiect o modificare partiala a PUZ-ului initial din 2016 , doar sub aspectul regimului de aliniere principal, în rest, astfel cum rezulta din chiar cuprinsul certificatului de urbanism nr 3962/13.12.2019 fiind mentinuti toti indicatorii urbanistici , astfel cum au fost acestia aprobati prin HCL 156/2016”, au spus judecatorii. Acestia au obligat Primaria sa convoace CL pentru a i se supune spre votare proiectul de hotarâre privind aprobarea proiectului. Sentinta a fost contestata de municipalitate, dosarul intrând pe rolul Curtii de Apel.
