„Ziarul de Iasi” a luat legatura cu dr. Raluca Modoranu (FOTO), medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola, pentru a întelege mai bine cum reactioneaza în situatii de stres pacientii care au ca diagnostic tulburare de personalitate Borderline. I-am descris situatia care face subiectul articolului nostru despre acuzatiile de viol aduse unui cadru universitar de la Universitatea „Al.I.Cuza”, fara a face public niciun element care poate identifica nici presupusa victima si nici presupusul agresor: plângerea de viol a unei studente care înca nu si-a finalizat studiile la adresa unui fost profesor, descriindu-i si circumstantele în care ar fi avut loc abuzurile respective. În urma unei analize a situatiei, dr. Raluca Modoranu spune ca sunt foarte multi factori care trebuie luati în calcul, care vor trebui analizati si de comisiile medico-legale ce vor fi constituite în urma anchetei penale. Aceasta spune ca trebuie evaluat discernamântul fetei din zilele respective, care presupune o analiza detaliata a functionarii cognitive si comportamentele, iar aici se tine cont si de contextul în care s-au desfasurat întâmplarile. Consideratiile pe care le prezentam mai jos sunt menite doar pentru a creiona un profil general, de principiu, si nu se refera la circumstantele particulare ale cazului prezentat în articol. Contextul si relatia anterioara conteaza foarte mult De principiu, tulburarea de personalitate de tip Borderline nu face o persoana mai vulnerabila, explica dr. Raluca Modoranu, în sensul de a putea fi abuzata sau pacalita cu mai mare usurinta. „Acesti pacienti nu prea se încadreaza în rândul persoanelor vulnerabile. Au tendinta de a manipula lucrurile din cauza acestei instabilitati, a acestei tulburari de comportament. Fac unele lucruri demonstrativ, au comportamente auto-distructive. Sa nu întelegem ca vorbim de manipulare deliberata, nu este ca la carte, manipularea aceasta este un raspuns la stres si la anxietate într-o anumita situatie. Si atunci, aceste comportamente manipulativ-deliberate au loc în contextul unei anxietati foarte mari, a unui stres extern, sunt mai degraba încercari disperate de a face fata fricii de abandon si de respingere decât acte de manipulare intentionata”, a declarat dr. Raluca Modoranu. Cei din jurul unor astfel de persoane, care sufera de tulburare de personalitate tip Borderline, ar trebui sa dea dovada de întelegere si de compasiune, explica dr. Raluca Modoranu. Doar ca, spune specialistul, daca oamenii nu sunt obisnuiti si nu stiu ce presupune o astfel de afectiune, va fi greu sa îsi dea seama ca o persoana are o problema. „În momentul în care pacienta face o plângere sau aduce la cunostinta niste lucruri, precum o tentativa de viol, care nu este cea mai soft dintre acuzatii, ca sa spunem asa, trebuie luate în considerare toate detaliile. Tot ce înseamna situatia respectiva, cum s-au cunoscut, care a fost relatia lor de pâna atunci, fiind majora, daca si-a dat sau nu consimtamântul, cât timp a trecut din momentul în care s-ar fi petrecut faptele si pâna la depunerea plângerii si ce s-a întâmplat între cei doi în rastimpul acesta”, a mai precizat psihiatrul. Care sunt simptomele acestei afectiuni si cum se comporta pacientii? Aceasta a mentionat ca înainte de a putea sa analizam orice situatie, trebuie înteles cum sunt afectate persoanele care sufera de tulburare de comportament de tip Borderline. Este o tulburare de comportament „la limita cu normalitatea”, explica dr. Modoranu, dar care este încadrata ca fiind o instabilitate emotionala. „Dupa cum îi spune si numele, înseamna instabilitate emotionala, adica pacientul îsi schimba starea de spirit brusc si foarte intens, oscileaza între diferite stari. Apoi, relatiile interpersonale sunt instabile si intense, ceea ce înseamna ca poate si idealiza, dar si devaloriza persoanele din jurul lor. Exista o frica de abandon, iar pacientii fac eforturi disperate de a evita un abandon real sau imaginar, cât si un comportament impulsiv, care poate include abuz de substante, tulburari de sexualitate, conducere imprudenta, cheltuieli excesive, abuz de alcool etc. Se poate ajunge si la comportament suicidar, dar si la auto-vatamare, pacientii provocându-si taieturi la membrele superioare, femeile inclusiv pe abdomen sau la nivelul coapselor”, a precizat dr. Raluca Modoranu. Pacientii pot avea un comportament demonstrativ de auto-vatamare, provocându-si durerea prin taieturi, sau pot avea gânduri suicidare care merg pâna la tentative, explica specialistul. Dr. Modoranu spune ca, de regula, în urgente ajung pacientii cu tulburari comportamentale de tip Borderline care au avut episoade de depresie severa, cu ideatii si tentative suicidare sau tulburari psihotice, care combina medicamentele cu alcoolul. „Ca simptome se mai remarca si dificultati în controlul furiei, pot aparea manifestari explozive, inclusiv ale furiei, pot degenera în agresivitati verbale sau fizice. Sunt si simptome psihotice, interpretative, poate aparea suspiciozitatea, disocierea. Dar acestea sunt tranzitorii si se asociaza cu o tulburare psihotica, daca vorbim si de consum de substante. Multi astfel de pacienti descriu un sentiment de gol interior”, a mai precizat dr. Raluca Modoranu. Medicamentatia primita de tânara – tratamentul standard pentru Borderline În ceea ce priveste medicatia pe care o lua tânara, i-am prezentat diagnosticul si tratamentul pe care l-a mentionat chiar presupusa victima în plângerea adresata politiei. Dr. Modoranu a spus ca este un tratament de baza pentru astfel de pacienti, nu era exagerat, si a admis ca unul dintre medicamente are efect sedativ si de aceea se recomanda a fi luat seara, înainte de culcare, pentru a ajuta la somn si la odihna. De principiu, medicamentatia este data pentru stabilizarea dispozitiei pacientilor, dar recomandarea ferma este pentru dublarea medicamentelor cu vizite la psihoterapeut. „Personalitatea tuturor se formeaza la nivel de adult tânar, 24-25 de ani, atunci când cu totii dezvoltam o personalitate normala sau patologica. Boderline este la limita cu normalitatea, se formeaza în urma traumelor traite si nerezolvate pâna la încheierea formarii personalitatii. Este un diagnostic cronic, personalitatea odata formata asa o avem toata viata, dar în functie de complianta pacientului, de efectul tratamentului si al psihoterapiei în evolutia sa, se poate aduce o îmbunatatire la calitatea vietii, simptomele se pot atenua daca persoana învata sa gestioneze mai bine dificultatile din sfera emotionala”, a punctat dr. Raluca Modoranu. În cazul prezentat de publicatia noastra, specialistul a spus ca trebuie tinut cont de mai multe aspecte, între care si: simptomatologia presupusei victime, cât de avansata era în boala, daca îsi respecta tratamentul medicamentos, daca urma tratament psihologic în paralel. Toti acesti factori sunt determinanti în deciziile în care le iau astfel de persoane, spune medicul, si în abilitatea lor de a recunoaste si de a reactiona în situatii de risc.
