Datele publicate recent de Institutul National de Statistica (INS) arata ca inflatia anuala a ajuns în luna iulie la 15-, spre disperarea românilor care se uita cu îngrijorare în portofel si îsi dramuiesc fiecare leu. Cresterea inflatiei din ultima perioada i-a determinat pe multi sa „strânga cureaua” pentru a tine pasul cu explozia preturilor, iar cei care au reusit totusi sa puna în timp bani deoparte au constatat ca inflatia le-a micsorat si valoarea economiilor. Cum ne-am putea proteja în aceste vremuri „putinul” care ne-a mai ramas? Tinem banii la saltea sau în banca? „Ziarul de Iasi” a cerut informatii despre acest subiect economistilor Bogdan Capraru, prof.univ.dr. la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iasi si membru al Consiliului Fiscal al României, si Dan Chirlesan, conf.univ.dr. la FEAA Iasi, specializat pe problematici ale sectorului financiar-bancar. “Sugerez o diversificare a directiilor în care se fac plasamentele” În opinia economistului Bogdan Capraru, nu exista o solutie universal valabila. Depinde de înclinatia catre risc, nivelul venitului disponibil pentru economisire, obiectivele personale, orizontul de timp pentru care dorim sa facem economii sau investitii etc. „Dar pot sa spun ca ar fi gresit sa îi tinem «la saltea» sau sa îi «aruncam» în consum, mai ales de bunuri si servicii de care nu avem nevoie. De asemenea, pe cât se poate, sugerez o diversificare a directiilor în care se fac plasamentele, nu as miza doar pe o singura alternativa. Cel mai la îndemâna este sa plasam banii în depozite si conturi de acumulare la banca, în conditiile în care dobânzile deja au început sa se miste în sus! Apoi investitii în fonduri de investitii, functie de aversiunea fata de risc”, explica Bogdan Capraru. Acesta sustine ca în anumite domenii de activitate inflatia se va repercuta si ca o crestere cel putin nominala a profiturilor companiilor si asta va asigura randamente mai mari pentru fondurile de investitii. „Trebuie sa devenim disciplinati în economisire daca nu am fost pâna acum si unul dintre obiective ar trebui sa fie acela de a strânge bani pentru «zile negre» în perioada aceasta, pentru a ne asigura siguranta financiara. De asemenea, trebuie sa fim cumpatati si sa nu alergam dupa plasamente cu randamente mari neaparat, riscante si pe care nu le întelegem, ci mai degraba pentru cele cu randamente constante, care sa acopere cât mai mult din erodarea inflatiei si carora sa le întelegem mecanismul de functionare”, a încheiat Bogdan Capraru. “Inflatia este o politica” Economistul Dan Chirlesan considera ca „inflatia este, în mod real, contabil, o impozitare ascunsa sau amânata, care are un beneficiar clar, Statul”. „Privitor la inflatie este recomandata o schimbare a opticii, lipsa unor explicatii referitoare la fenomenul inflationist face ca mentalul colectiv, al publicului larg, sa asocieze inflatia doar cu o crestere a preturilor. Dar marii economisti ne spun, citez «sa nu uitam ca inflatia nu este un act al lui Dumnezeu, inflatia nu este o catastrofa a elementelor naturale sau o boala care vine ca ciuma, ci ca inflatia este o politica», adica ei ne transmit ca inflatia trebuie asociata cu o crestere anormala a masei monetare, a cantitatii de însemne monetare, a banilor aflati în circulatie si ca acea crestere a preturilor nu reprezinta decât un efect al inflatiei, adica preturile cresc ca urmare a existentei inflatiei si nu invers”, spune Dan Chirlesan. Economistul reaminteste ca, în SUA, în ultimii 2 ani (între septembrie 2019 – decembrie 2021) s-a tiparit o cantitate dubla de bani, pe care FED i-a distribuit pe piata, „deci este logic ca o crestere a preturilor la bunuri si servicii nu putea fi evitata”. “Inflatia produce un transfer de venituri, de bogatie, catre Stat” Potrivit INS, preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 16,59- în iulie 2022 fata de iulie 2021, marfurile alimentare s-au scumpit cu 16,05-, iar serviciile cu 8,33-. Dan Chirlesan: „Cel mai important lucru de retinut este ca inflatia este o politica. Problema este urmatoarea: unii, cei care primesc primii cantitatea suplimentara de bani îsi cresc veniturile si au de câstigat, pentru ca preturile nu s-au modificat, adica cei care intra primii în posesia suplimentului de moneda sunt cei care au de câstigat, pentru ca pot cumpara produse, bunuri si servicii la preturile anterioare nemodificate. Cei de la care acestia cumpara au si ei de câstigat, dar aceste decalaje temporare nu sunt nici ele foarte lungi, pot fi de ordinul saptamânilor sau lunilor.” Ultimii, cei care au venituri fixe, cum ar fi salariatii sau pensionarii sau chiar angajatii la stat, acestia au de pierdut pentru ca ei sunt cu venituri fixe, accentueaza economistul. „Deja pentru ei, efectul cantitatilor suplimentare de moneda injectate în piata este dramatic, pentru ca pâna se ajunge la ei, preturile au crescut în general si ei vor cumpara mai putin cu banii pe care îi au. Inflatia pentru ei este o facatura a Statului care creste inegalitatile sociale. Deci putem remarca ca, în primul rând inflatia creeaza efecte diferentiate în timp si pe categorii de venituri, iar în al doilea rând inflatia produce un transfer de venituri, de bogatie, catre Stat în primul rând, dar si catre ceilalti intermediari financiari care achizitioneaza datoria. Dupa un timp însa cu totii avem de pierdut, pentru ca ne scade puterea de cumparare. Leul de acum nu valoreaza cu Leul de acum cinci ani. Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat cele mai mari cresteri de preturi la bunuri. Or, proasta guvernare este una din explicatii, restul tine de factori externi”, puncteaza Dan Chirlesan. *Nota. Opiniile exprimate de Bogdan Capraru si Dan Chirlesan sunt opinii personale ale autorilor si nu implica institutiile cu care acestia sunt asociati.
