Demarate joi, 6 octombrie, la Palatul Culturii, Conferintele Dilema veche continua astazi si mâine în sala Henri Coanda a aceluiasi Palat, cu un dialog si trei conferinte publice care vor dezbate multidisciplinar tema generala si generoasa a razboiului si a pacii. Se va vorbi despre Tolstoi, bineînteles, dar si despre Platon, despre pacifismul radical al Evangheliilor si despre nevoia de claritate morala în aceste vremuri tulburi. Iata programul detaliat al celor doua seri. Intrarea la evenimente este libera. Vineri 7 octombrie, ora 18.00 Anton Breiner si Cosmin Popa: Razboi si pace. Ce ne spune Tolstoi despre sufletul politic al rusilor? Romanul ”Razboi si pace” este considerat de toata lumea una dintre acele capodopere care nu pot lipsi din nicio lista a lecturilor obligatorii ale unui european cultivat, indiferent cum ar fi ea alcatuita. ”Razboi si pace” este o naratiune complexa în care, de-a lungul timpului, au putut gasi formidabile intuitii dar si cunoastere în cel mai riguros sens al cuvîntului psihologii, istoricii, literatii, filozofii. ”Razboi si pace” este una dintre acele carti care vorbesc relevant si convingator oamenilor oriunde si oricînd vor trai. Ce ne poate spune astazi marele roman al lui Tolstoi, într-un timp în care cuvîntul ”razboi” este interzis în Rusia? Ce aflam despre societatea rusa, despre instinctul ei de aparare dar si despre instinctul ei imperial, vizitînd romanul care, dupa vorba lui Dimitri Muratov (jurnalist rus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021), daca s-ar republica astazi într-o noua editie ar aparea cu titlul ”Operatiune militara speciala si pace”? Anton Breiner preda limba si literatura rusa la Facultatea de limbi straine a Universitatii din Bucuresti si este redactor la Sectia rusa din cadrul Radio România International. Interesele sale academice includ romantismul si realismul rus, modernismul est-european, istoria ideilor, studii de film. Interpret si traducator de limba rusa, si-ar dori sa aiba mai mult timp pentru a traduce în româna opere literare mai putin cunoscute, în special de la începutul secolului al XX-lea. Cosmin Popa este istoric, cercetator al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice si a comunismului european. Studii universitare la Bucuresti si Moscova, doctor al Universitatii Bucuresti. A publicat: Nasterea Imperiului (2002), Între tentatia imperiului si alianta strategica, URSS si Europa Centrala si de Est (2012), Intelectualii lui Ceausescu, Academia de Stiinte Sociale si Politice (2018), Elena Ceausescu sau biografia unei dictaturi de familie (2021). Autor a peste 80 de studii publicate în diverse reviste stiintifice, membru în consiliile stiintifice ale unor reviste academice. Membru în Comisia Mixta a Istoricilor din România si Rusia si Comisia comuna româno-rusa pentru studierea problemelor relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României. Vineri 7 octombrie, ora 19.20 Andrei Cornea: Contrafacerea istoriei razboiului peloponeziac. - Cazul dialogului Menexenos al lui Platon. În micul dialog „Menexenos”, Platon ne arata ce înseamna rescrierea radicala a istoriei dintr-un punct de vedere nationalist care parodiaza si caricaturizeaza celebrul discurs al lui Pericle. Acum 2400 de ani felul în care se scrie istoria definea deja felul în care ea era traita. Andrei Cornea s-a nascut în 1952. Licenta în istoria si teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licenta în filologie clasica la Universitatea din Bucuresti (1980). Doctorat în filologie clasica la Universitatea din Bucuresti (1994). Muzeograf la Muzeul National de Arta (1976–1987). Cercetator la Institutul de Istorie a Artei (1987–1990), iar între 1990 si 2006 la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George“. În prezent, profesor la Universitatea din Bucuresti. Scrieri (selectiv): De la portulan la vederea turistica (Sport-Turism, 1977); Forme artistice si mentalitati culturale în epoca romano-bizantina (Meridiane, 1988); Platon: Filozofie si cenzura (Humanitas, 1995); Turnirul khazar (Nemira, 1997; reed. Polirom, 2003); De la Scoala din Atena la Scoala de la Paltinis (Humanitas, 2004); Când Socrate nu are dreptate (Humanitas, 2005; trad. fr. Les Presses de l’Université Laval, Canada); O istorie a nefiintei în filozofia greaca (Humanitas, 2010); Miracolul: Despre neverosimila faptura a libertatii (Humanitas, 2014); Exceptia (Humanitas, 2021). Traduceri: Platon (Republica, Philebos, Theaitetos, Opera integrala, vol. I), Aristotel (Metafizica, Despre generare si nimicire), Plotin (Opere I–III), Aristofan (Lysistrata, Viespile, Belsugul), Epicur. Sîmbata 8 octombrie, ora 18.00 Sever Voinescu: Despre claritatea morala si despre ce ne strîmba mintile. Concept specific conservatorismului american, ”claritatea morala” a enervat în ultimele doua decenii pe activistii stîngii socialiste. De cînd Putin a invadat Ucraina, a început sa enerveze pe activistii dreptei pretins conservatoare. Cu asta, conceptul si-a demonstrat definitiv utilitatea si, mai ales, si-a dovedit eficienta ca instrument de orientare al omului în lume. În anii comunismului românesc, Pr. Arsenie Boca observa ca ”în mintea strîmba si lucrul drept se strîmba”. Dar ce anume poate strîmba lucrurile drepte în mintea noastra? Dar ce anume ne face sa identificam corect raul si, totusi, sa-i dorim, fie si într-o masura oarecare, succes? Cum de ajungem sa nu mai vedem monstruosul si eroicul ce ni se înfatiseaza în toata maretia lor din cauza unor infinitezimale detalii dubioase? Sever Voinescu este jurist, diplomat si jurnalist. Licentiat în drept al Universitatii Bucuretti. Consilier al Secretarului General al Guvernului (1997), Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe (1998-2000), Consul General al României la Chicago, SUA (2000-2003). Din 2003, conduce programul de politica externa si relatii internationale la Institutul pentru Politici Publice, unul dintre cele mai prestigioase think-tankuri românesti. Membru al grupului adunat în jurul redactiei Dilema - denumita mai apoi Dilema Veche, Sever Voinescu este una din vocile aparte ale jurnalismului cultural românesc. Dupa 2006, publica în revista "22". În prezent este redactor-sef al revistei Dilema veche si realizator al unei emisiuni, Europa christiana, la Trinitas TV. De asemenea este moderatorul permanent al Conferintelor Dilema veche. Sîmbata 8 octombrie, ora 19.20 Petre Guran: Razboiul interior si pacea exterioara. Despre impactul social al spiritualitatii Pacifismul radical pe care îl propovaduieste Iisus din Nazaret, prin îndemnuri la acceptarea oricarei ofense sau pagube, îsi gaseste un paradoxal pandant în viziunea citata din sfântul Pavel, care zugraveste o conflictualitate generalizata într-un univers paralel, nematerial sau supranatural. Dar acest univers paralel pare astazi atât de inaccesibil încât omul contemporan tinde sa-i conteste existenta. Cu toate acestea, razboiul nevazut joaca un rol central în toate traditiile religioase ale omenirii. Lumea umbrelor, ansamblurile de divinitati primordiale sau secundare, manifestarile paranormale ale entitatilor naturale, plantelor si animalelor, interactiunea cu daimonii, iata tot atâtea categorii ale gândirii religioase care indica faptul ca din cele mai vechi timpuri omul si-a imaginat un univers cu care interactioneaza constient sau inconstient. Petre Guran este cercetator la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, doctor în istoria civilizatiilor (2003) la Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, Paris; autor al volumelor Rendre la couronne au Christ. Etude sur la fin de l’idée impériale byzantine (Herlo Verlag, 2021) ; Biserica în cetate. Studii de ecleziologie ortodoxa (Bucuresti, 2014) si a peste 40 de studii în limbile engleza si franceza dedicate antropologiei faptului religios si istoriei intelectuale a formelor de putere în lumea bizantina, antica si medievala, co-autor la Oxford History of Historical Writing si Oxford History of Late Antiquity; numeroase studii, articole si recenzii în româna, pe teme de istorie, arhitectura si religie; fost director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chisinau, fellow al Center for Hellenic Studies, Princeton University, fellow NEC. Coordonator al volumelor Constantin Brâncoveanu et le monde de l’Orthodoxie, editura Academiei, 2015; Héritages de Byzance en Europe du Sud-Est aux époques moderne et contemporaine, ouvrage édité par Olivier Delouis, Anne Couderc et Petre Guran, École française d’Athènes, Mondes Méditerranéens et Balkaniques, 2013 Imparatul hagiograf. Cultul sfintilor si monarhia bizantina si post-bizantina, New Europe College, 2001; autor al proiectului de educatie alternativa Scoala de la Bunesti. ___________ Conferintele Dilema veche sînt un proiect initiat de Grupul pentru Management si Mediere Culturala (GMMC) si organizat împreuna cu revista Dilema veche. Partener: Municipiul Iasi Partener strategic: Fundatia Superbet Partener media: Ziarul de Iasi Cu sprjinul Complexului Muzeal National Moldova Iasi
