Dealul de la Cotnari pe care se afla vestitul sit arheologic Cetatea Catalina, monument din epoca fierului pomenit în numeroase lucrarile ale istoricilor si antropologilor, asteapta de câtiva ani buni protectia autoritatilor. Momentan, administratia locala doar tunde iarba în zona si mai organizeaza câte o serbare câmpeneasca. În afara de valul de pamânt care se poate distinge usor si de scheletul ruginit al structurii metalice care acoperea cândva zona unde s-au facut cercetari arheologice, nu se mai vede practic nimic pe platou. A cui este responsabilitatea si ce este de facut? Poate ca, în alta tara, un loc precum Dealul Catalina ar fi fost demult amenajat, promovat si mult mai vizitat decât o fac iesenii astazi. De fapt, doar cei de prin partea locului mai urca pe platoul situat la 380 de metri altitudine - unii, ca sa admire privelistea satelor din jur, altii, pentru serbarea de toamna care atrage în fiecare an câteva mii de oameni. Atunci, tiribombele, terasele cu mici si bere, tarabele cu kürtőskalács si vata de zahar risipesc orice îndoiala ca aici ar fi fost vreodata o cetate geto-dacica. Situl arheologic neamenajat, ca sa nu spunem abandonat, mai este marcat doar de câteva indicatoare pe drumul care duce aici si de scheletul metalic ruginit, dar înca prea bine legat ca sa fie demontat colectionarii urmasi ai celor din a doua epoca a fierului, care au ridicat cetatea. Structura acoperea cu 40 de ani în urma locul unde au fost facute cercetari arheologice în unul din valurile de pamânt care înconjurau locul. Vânturile puternice si unii localnici au spart toate ochiurile din sticla, iar o padurice de salcâmi creste acum cu dezinvoltura în aria cercetata. „Din pacate, totul este devastat” „Mi-am exprimat public intentia de a valorifica turistic cetatea geto-dacica ce dainuie de peste 2.500 de ani pe Dealul Catalina. Din pacate, acum totul este devastat. Cândva, acest sit era acoperit. Astazi au ramas ruinele acoperisului, iar acest obiectiv, care poate prezenta interes pentru arheologii si turistii din întreaga lume, este în paragina. Daca în urma descentralizarii administrativ-teritoriale acest monument istoric va trece în administrarea Consiliului Judetean, voi face tot ce tine de mine pentru identifica surse de finantare astfel încât sa repunem în circuitul turistic aceasta cetate, mai ales ca poate fi vizitata fara nicio problema, drumul fiind asfaltat pâna pe platoul de deal unde este amplasata”. Este declaratia facuta de presedintele de acum 9 ani al Consiliului Judetean la o serbare locala. „Sa reînviem traditia. Momentan, Cetatea Catalina este la Guvern. Trebuie sa facem sa vina lumea sa viziteze cetatea. Drumul în comuna este bun. Sa vina lumea sa vada ce au facut dacii. Ce au muncit dacii în ani de zile noi trebuie sa reconstruim. Astfel vor veni turisti sa viziteze Cotnariul. Suntem datori sa ducem faima de secole a dacilor mai departe”, declama Cristian Adomnitei în fata satenilor prezenti la Sarbatoarea „Primul Vin al anului 2013”. Dupa exact un an, un proiect de hotarâre de preluare a sitului la CJ a disparut brusc în ceata. O strategie pentru Catalina si pentru Cucuteni Peste alti ani, nu atât de multi pe cât au trecut de la construirea cetatii, urmasii lui Adomnitei la Consiliul Judetean au inclus ideea în Strategia de Dezvoltare a Judetului Iasi 2021-2027. Ar urma ca, pe masura ce vor fi disponibile fonduri europene (PNRR, POR) sau locale, pe Dealul Catalina si la Cucuteni sa fie amenajate parcuri tematice. Asa cum Ziarul de Iasi a relatat la momentul punerii în dezbatere publica a Strategiei mentionate, intentia administratiei judetului este sa refaca si sa conserve obiectivele turistice Cucuteni (neolitic), cetatea geto-dacica de la Cotnari (epoca antica), Curtea domneasca si biserica din Hârlau (evul mediu) si sa amenajeze parcuri tematice în perimetrele respective. „Strategia ar putea fi utila pentru dezvoltarea locala. Dupa ce vom identifica surse de finantare, fie le preluam la CJ, fie încheiem un parteneriat cu administratia locala. Cele trei parcuri reprezinta perioade istorice diferite si ar putea sa constituie împreuna un circuit care sa ofere un city-break iesenilor”, a mentionat Marius Danga, vicepresedintele CJ, un efect imediat al accesibilizarii celor trei locatii de importanta istorica. Cosit, montat stâlpi, serbare, demontat stâlpi „Daca ar exista finantarea necesara punerii în valoare a sitului arheologic de pe Dealul Catalina, am fi de acord sa îl predam Consiliului Judetean”, ne-a spus primarul comunei Cotnari, Vasile Cretu. Momentan, platoul este cosit periodic, a adaugat el. Altfel „nici nu e indicat sa intervenim”. Totusi, primarul a admis ca, de zilele comunei, când oamenii sarbatoresc în incinta fostei fortificatii de pe platou, sunt amplasati câtiva stâlpi din lemn, pentru iluminat. „Sunt fixati cu doua zile înaintela 60-70 cm adâncime, ca sa tragem curent pâna acolo, apoi îi scoatem”, a precizat el. Totusi, Legea 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, interzice orice amenajare sau montare de echipamente, fie si cu caracter temporar, fara acordul Ministerului Culturii, respectiv a Directiei de Cultura a Judetului. În schimb, o constructie permanenta ridicata pe cel mai înalt val de pamânt al cetatii este crucea din beton din partea de est a fortificatiei. Fara sa aiba vreun element arhitectural si fara nicio legatura cu situl pe care este amplasat, obiectul respectiv înalt de 3 metri poarta doar o inscriptie vopsita în trei culori: „Monumentul Eroului Necunoscut”. La fel de necunoscut ca si viitorul acestui important monument iesean. CITITI si: Strategie oficiala - Cum se va dezvolta judetul pâna în 2027? Apare "Autostrada Manastirilor"
