Presedintele Klaus Iohannis a prezentat, marti, 10 puncte referitoare la viziunea sa pentru viitorul NATO, într-un editorial de opinie publicat de Politico. Lista a fost publicata la putin timp dupa ce seful statului si-a anuntat candidatura pentru functia de secretar general al Aliantei Nord-Atlantice. „Pentru a aborda seria larga de amenintari si provocari, NATO trebuie sa fie echipata corespunzator. Scopul cheie al Aliantei este de a asigura apararea colectiva a Aliatilor prin îndeplinirea sarcinilor sale cheie de descurajare si aparare, prevenire si gestionare a situatiilor, si cooperare pentru securitate. Ca atare, prin dezvoltarea adaptarii politice si militare în desfasurare, trebuie sa facem NATO mai puternica”, scrie presedintele, în articolul publicat marti de Politico, potrivit News.ro. „Pentru a obtine acest lucru, înaintez un decalog pentru NATO”, mai precizeaza seful statului român: „1. Accelerarea îndeplinirii celor trei sarcini cheie antementionate ale NATO prin consolidarea capabilitatilor de descurajare si aparare în linie cu deciziile luate la Madrid si Vilnius, intensificarea cooperarii prin construirea unei agende mai ambitioase în acest domeniu si dezvoltarea eforturilor privind gestionarea crizelor în vederea promovarii stabilitatii si securitatii în „regiunile de interes strategic pentru alianta. 2. Continuarea sprijinirii Ucrainei atât timp cât e nevoie, precum si sustinerea parcursului sau gradual de a deveni o tara membra a NATO si UE. 3. Îmbunatatirea interoperabilitatii fortelor NATO si dezvoltarea rapida a unei baze industriale de aparare în întreaga alianta, cu încurajarea industriei de aparare din Europa. 4. Încurajarea atingerii pe cât de rapid este posibil a obiectivului de a investi 2- din PIB în aparare de catre toate statele membre si alocarea a 20- din cheltuieli pentru achizitii de echipamente militare majore. 5. Cresterea rezilientei NATO si a tarilor membre în fata atacurilor hibride si cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice. 6. Consolidarea parteneriatelor transatlantice prin intensificarea consultarilor si a coordonarii cu toate organismele relevante ale NATO. 7. Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE. 8. Accelerarea transformarii digitale si a investitiilor în inovatie având în vedere dezvoltarea tehnologiilor perturbatoare precum inteligenta artificiala. 9. Acordarea unei importante si mai mari rolului NATO ca forum pentru consultari, coordonare si pregatire în domeniul controlului de arme, dezarmarii si non-proliferarii. 10. Evaluarea continua a metodelor de lucru ale Aliantei si asigurarea unei reprezentari geografice echilibrate în deliberari si pregatirea deciziilor”. Iohannis a anuntat, într-o declaratie de presa sustinuta marti la Cotroceni, ca a hotarât sa intre în competitie pentru functia de secretar general al NATO si a argumentat ca decizia are la baza performanta României, experienta acumulata pe parcursul celor doua mandate de presedinte al României, întelegerea profunda a provocarilor cu care se confrunta NATO, Europa, si în special regiunea noastra, si angajamentul sau ferm fata de valorile si obiectivele fundamentale ale NATO. Anuntul sefului statului vine la putin timp dupa aparitia informatiei potrivit careia România a notificat aliatii din NATO ca intentioneaza sa-l propuna pe Klaus Iohannis pentru functia de secretar-general al Aliantei si în contextul în care premierul olandez demisionar Mark Rutte beneficiaza de o puternica sustinerea pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg la sefia Aliantei Nord-Atlantice.
