Cea mai mare investitie care ne vizeaza direct este Institutul Inimii de la Miroslava (foto-proiect), estimata la 350 de milioane de euro, mai mult de jumatate putând fi decontata prin Planul National de Redresare si Rezilienta. Planul de rezilienta a fost aprobat recent de catre autoritatile europene, iar, din decembrie, ar urma sa ajunga în tara primii bani. „Ziarul de Iasi” a consultat versiunea finala, inclusiv anexele fiind acum publicate în detaliu, iar în plan figureaza unele proiecte noi, relevante pentru judet. O prima certitudine este includerea Institutului Regional de Medicina Cardiovasculara (IRMC) pe lista spitalelor noi care vor fi construite în tara. În Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) au mai fost nominalizate proiecte locale predefinite în domeniul managementului apelor (baraje), al educatiei (centre digitale) si deseurilor (centru regional). Din PNRR putem afla si calendarul asumat pentru autostrada A7 si tronsoane din A8. Cu toate acestea, judete din vestul si sudul tarii au mai multe proiecte predefinite fata de Iasi. În schimb, o buna parte dintre finantari vor fi acordate pe apeluri deschise de proiecte, inclusiv în fondul destinat primariilor: de exemplu, Iasul poate beneficia de noi tramvaie si autobuze. Un alt proiect care poate pune Iasul pe lista finantarilor vizeaza CET Holboca: retehnologizarea centralei prin renuntarea la utilizarea de carbune. În turism, Iasul lipseste cu desavârsire din PNRR: în principal, sunt propuse 12 rute turistice si modernizarea sau construirea unor muzee, dar capitala Moldovei nu figureaza cu vreun obiectiv. „Ziarul de Iasi” va prezinta, mai jos, principalele proiecte predefinite în PNRR, relevante pentru întregul judet. Finantare de 200 mil. euro pentru IRMC? Cu o investitie estimata la 350 mil. euro, Institutul Inimii de la Miroslava ar putea primi o finantare de pâna la 200 mil. euro, conform unor surse ZDI care au invocat discutii informale purtate în acest sens cu factori de decizie de la Bucuresti. Deocamdata, IRMC figureaza pe o lista de 49 de unitati spitalicesti dintre care vor fi alese 25 de obiective. Proiectul IRMC este gestionat de Consiliul Judetean, iar, la finalul acestui an, ar trebui sa fie predat studiul de fezabilitate. În domeniul educatiei apar centre digitale construite în jurul universitatilor. Unul dintre acestea ar urma sa fie specializat în tehnologii avansate de componente si sisteme microelectronice si va fi constituit în jurul Universitatii Tehnice „Gh. Asachi”. În sectorul managementul apelor, pe lista acumularilor care necesita lucrari în regim de urgenta au fost nominalizate 30 de baraje, iar doua sunt din judetul Iasi: Halceni (comuna Sipote) si Pârcovaci (zona Hârlau). Pe lista scurta vor intra 20 de baraje care vor fi finantate, iar alocarea ajunge la circa 280 milioane euro. Alte investitii care se vor desfasura în judetul Iasi în acest domeniu tin de: extinderea distributiei de apa si a retelelor de canalizare în localitati cu peste 2.000 locuitori, cadastrul apelor (delimitarea albiilor minore a cursurilor de apa) si realizarea de noi statii meteo. În primul caz, din judetul Iasi sunt incluse pe lista extinsa 45 de aglomerari (orase, comune si sate), dar accesul la finantare se va face în functie de nivelul de maturitate al proiectelor tehnice si fara a se suprapune cu investitii derulate prin alte programe de finantare. În total, la nivel national, sunt eligibile peste 1.100 de localitati. În ceea ce priveste managementul deseurilor, 15 aglomerari urbane, printre care se numara si Iasul, vor fi deservite de cel putin sapte centre integrate de colectare separata prin aport voluntar: sunt alocate 84 milioane euro, iar centrele vor fi construite pâna la finalul anul 2024. Transport: care sunt termenele pentru A7 si A8? Investitiile dedicate transportului rutier si feroviar sunt unele dintre cele mai costisitoare din PNRR. Din pacate, municipiul Iasi nu se regaseste într-o forma similara cu alte orase mari care vor beneficia de finantari importante în acest sens (Timisoara, Cluj, Arad, Brasov sau Constanta). Nu mai reluam proiectele din aceste orase, ele sunt deja bine cunoscute în spatiul public: de la metroul din Cluj si pâna la conexiunile pe cale ferata cu aeroporturi. În schimb, ne vom referi strict la proiectele care au legatura cu Iasul. Conform obiectivelor PNRR, pâna la finalul anului 2023 trebuie semnate toate contractele de lucrari pentru autostrada A7 Ploiesti – Pascani (319 km), precum si în cazul capetelor sectorului montan al A8 (Tg. Mures – Miercurea Nirajului si Legin – Tg. Neamt, un total de 59 km). Termenul de finalizare a lucrarilor este prima jumatate a anului 2026. În ceea ce priveste tronsonul din A8 Ungheni – Iasi – Tg. Neamt, investitia va fi finantata prin intermediul Programului Operational Transporturi (POT), alaturi de restul sectorului montan din A8, precum si drumul Pascani – Siret (continuarea autostrazii A7 spre nordul tarii). Pe parte rutiera, Iasul mai figureaza cu doua proiecte pe lista de rezerva, dar sansele de finantare sunt destul de reduse: legatura A8 – Letcani Vest – Centura – Dacia (pozitia 7 din 27) si Vaslui – Iasi – A8 (parte din centura Est a Iasului, pozitia 12). Pe partea feroviara, în PNRR sunt prevazute 51 milioane euro pentru reabilitarea a 39 km din cei aproape 190 km de cale ferata pe ruta Marasesti – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iasi. Lucrarile vizeaza schimbarea elementelor de suprastructura deteriorate si au ca scop eliminarea restrictiilor de viteza. Fondul local ramâne o necunoscuta în privinta alocarilor Cu toate ca, initial, s-a vehiculat ca vor exista alocari predefinite pentru orase în fondul local, în documentele consultate de ZDI nu exista vreo anexa care sa prevada acest lucru. În schimb, se stie clar un lucru: alocarea la nivel national este de 2,1 miliarde euro, iar din acesti bani vor fi finantate proiecte ce tin de mobilitate urbana, construirea de locuinte pentru tineri si reabilitarea de cladiri publice. De exemplu, o linie de finantare din PNRR prevede achizitia a 1.135 de vehicule nepoluante pentru transport public, precum autobuze si microbuze (electrice sau hidrogen), tramvaie si troleibuze. Cel mai probabil, si Iasul va beneficia de un astfel de proiect (cu mentiunea ca microbuzele sunt doar pentru comune), dar este dificil de estimat acum ce amploare va avea investitia. În cazul municipiilor resedinta de judet, alocarea totala pe aceasta achizitie este de 310 milioane euro, iar banii vor fi acordati în cadrul a doua sesiuni, pe concurs de proiecte: prima runda va fi deschisa pentru toate resedintele de judet (si Bucurestiul), iar cea de-a doua se va adresa strict acelor municipii care au reusit sa cheltuiasca banii din prima sesiune. Proiectele nu vor consta însa doar în achizitia de vehicule, ci autoritatile locale vor trebui sa se angajeze, de exemplu, sa amenajeze benzi unice tocmai în ideea de a încuraja populatia sa utilizeze transportul public. Astfel, tine doar de Primaria Iasi ce suma va primi orasul pe aceasta linie de finantare: de exemplu, achizitia a înca 10 tramvaie noi ar costa undeva la 20 milioane euro. O prevedere clara aferenta fondului local vizeaza ca în toate municipiile resedinta de judet (implicit Iasul) sa fie amenajate minimum 40 de puncte de reîncarcare pentru vehicule electrice. De precizat ca PNRR mai cuprinde si alte capitole, fata de cele enumerate mai sus, unde Iasul va avea acces la finantare prin apeluri de proiecte, precum: paduri, energie sau transformare digitala. Bugetul total al PNRR se ridica la peste 29 miliarde euro, iar banii trebuie cheltuiti pâna la finalul anului 2026, iar, din cauza timpului scurt, cel mai important aspect în atragerea finantarilor de catre autoritati va fi nivelul de maturitate a proiectului tehnic aferent investitiei propuse.
