Curtea Constitutionala a României ar putea anunta termenul la care urmeaza sa fie dezbatuta sesizarea premierului Florin Cîtu cu privire la existenta unui conflict juridic dintre Parlament si Guvern pe tema motiunii de cenzura a USR PLUS si AUR, dupa ce partile implicate au primit termen pâna miercuri sa transmita punctele de vedere. Prim-ministrul a depus la Curtea Constitutionala o sesizare cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Guvern în care se invoca o conduita "neconstitutionala, deopotriva neloiala si abuziva, fata de autoritatea executiva", întrucât motiunea de cenzura a fost initiata, depusa si comunicata cu "încalcarea dispozitiilor constitutionale ale articolului 113 alineat (2) din Constitutie". "În opinia noastra, exista un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constitutie, întrucât Parlamentul României, prin Presedintele Camerei Deputatilor, a transmis Guvernului României o motiune de cenzura initiata, depusa si comunicata cu încalcarea dispozitiilor constitutionale ale articolului 113 alineat (2) din Constitutie, ceea ce se constituie într-o conduita neconstitutionala, deopotriva neloiala si abuziva, fata de autoritatea executiva si care a generat o situatie conflictuala a carei origine rezulta chiar din textul constitutional. Astfel, în prezenta cerere, solicitam instantei de contencios constitutional sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala între Parlamentul României, pe de o parte, si Guvernul României, pe de alta parte, nascut din încalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la modul în care a fost initiata si depusa motiunea de cenzura, respectiv din încalcarea dispozitiilor constitutionale cu privire la modul în care motiunea de cenzura initiata si depusa contrar Constitutiei a fost comunicata ulterior Guvernului", se explica în sesizare. Potrivit documentului, "Parlamentul României, prin Presedintele Camerei Deputatilor, a încalcat dispozitiile constitutionale cu privire la obligatia comunicarii motiunii de cenzura catre Guvern în aceeasi zi cu depunerea acesteia, în speta în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin Presedintele Camerei Deputatilor, cu încalcarea Constitutiei si a prevederilor regulamentare, a comunicat o motiune de cenzura initiata si depusa cu nerespectarea conditiilor constitutionale privind numarul minim de semnaturi valide care sa reflecte manifestarea de vointa a unei patrimi din numarul parlamentarilor la data initierii respectivei motiuni de cenzura". Aceste aspecte sunt de natura sa creeze o situatie juridica conflictuala generata de modul neconstitutional în care Parlamentul a înteles sa declanseze controlul parlamentar prin motiune de cenzura cu consecinte "grave" asupra bunei desfasurari a activitatii Guvernului în planul politicii interne si externe a tarii, respectiv a bunei functionari a administratiei publice, sustine Executivul. "Într-un stat de drept în care principiul separatiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin motiune de cenzura angajeaza un raport juridic între Parlament (puterea legislativa) si Guvern (puterea executiva), control care trebuie însa subsumat principiului conformitatii derularii procedurilor parlamentare cu Legea fundamentala. În ceea ce priveste situatia litigioasa supusa judecatii Curtii Constitutionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizeaza aspectele procedurale de rang constitutional privind initierea, depunerea si comunicarea motiunii de cenzura. Astfel, în opinia noastra, în derularea procedurilor prevazute de articolul 113 din Constitutie, Parlamentul a adoptat o conduita neconstitutionala, care nesocoteste conditiile de validitate necesar a fi întrunite pentru initierea, depunerea si comunicarea unei motiuni de cenzura, ceea ce are ca efect afectarea vicierea etapelor ulterioare: a prezentarii, dezbaterii si, eventual, adoptarii respectivei motiuni de cenzura", se mai explica în sesizarea catre CCR. De asemenea, se adauga în document, situatia juridica litigioasa are natura constitutionala având în vedere ca motiunea de cenzura tine de domeniul dreptului constitutional si reprezinta un instrument constitutional de realizare a controlului parlamentar asupra activitatii Guvernului, iar sesizarea vizeaza "interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constitutie prin raportare la actele si faptele realizate de Parlamentul României, care, daca se constata a fi contrare normelor constitutionale, au generat si un blocaj constitutional din perspectiva deplinei si bunei desfasurari a activitatii Guvernului". "Totodata, prin raportare la rolul Curtii Constitutionale de garant al suprematiei Constitutiei si în considerarea atributiei sale constitutionale de a solutiona conflicte juridice de natura constitutionala între autoritatile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin motiune de cenzura, învederam instantei de contencios constitutional ca singura solutie constitutionala pentru înlaturarea consecintelor juridice ale unei motiuni de cenzura initiate, depuse si comunicate cu încalcarea Constitutiei este admiterea prezentei cereri", transmite Guvernul.
