Câteva notiţe la final de pelerinaj

Într-un context atât de dificil pentru tara, era firesc sa întâmpine extrem de multe provocari si gazdele pelerinilor Sfintei Cuvioase Parascheva. S-a dovedit, însa, ca atunci când exista bunavointa si încredere, când se alege calea comunicarii transparente si a colaborarii institutionale, chiar si în conditii de pandemie se poate desfasura un pelerinaj care, dupa spusa multora, va ramâne un reper de buna organizare. Chiar si când se va încheia pandemia, cu siguranta ca multe dintre masurile luate acum vor fi pastrate, cum ar fi acel culoar de o singura persoana, ale carui meandre au valorificat eficient spatiul din curtea Mitropoliei sau a Facultatii de Teologie. *** Ideea de a scoate racla cu sfintele moaste ale Sfintei Cuvioase Parascheva înca de pe 8 octombrie s-a dovedit a fi inspirata. Pelerinii au putut veni în tihna si în alte zile decât în cele din preajma datei de 14, fara a se aglomera orasul. Aici, ei s-au întâlnit si cu Sfântul Gheorghe "Pelerinul", ale carui sfinte moaste au fost aduse de la Manastirea Varatec, deloc întâmplator, exact în acest an marcat de pandemie. Prezenta la Iasi a celui numit, înainte de canonizare, "Mos Gheorghe Lazar", s-a dorit a fi si un îndemn pentru toti pelerinii de a merge pe drumul sfinteniei. Pelerinajul nu se face pâna la o racla cu sfinte moaste sau pâna la o icoana, ci pâna la capat, pâna la unirea deplina cu Dumnezeu. *** Pe 10 octombrie, Iasul a fost binecuvântat si de un alt moment ce va fi si el consemnat în istoria Bisericii lui Hristos din Moldova: sfintirea Bisericii "Sfânta Mahrama si Sfintii Martiri Brâncoveni". E un locas de cult unicat în Iasi, pentru ca este singurul împodobit în întregime cu mozaic din piatra naturala. Mai mult decât atât, special este si faptul ca aceasta lucrare a fost realizata în atelierul parohiei de un grup de peste 30 de voluntari, coordonati de pictorul Constantin C. Anton din Iasi. Inima acestei lucrari de amploare, dublata si de zidirea duhovniceasca a unei comunitati dintr-un cartier muncitoresc vaduvit de un loc de închinare si slujire timp de multi ani, este neobositul paroh, parintele Neculai Dorneanu, sustinut în lucrarea sa de preotul coslujitor Gheorghe Mihaila. *** Si anul acesta, ca purtator de cuvânt, am avut bucuria de a interactiona si dialoga cu foarte multi oameni din presa nu doar bine pregatiti profesional, ci si cu un suflet mare. Cei care au fost la fata locului s-au convins de faptul ca au existat cele mai înalte exigente în protejarea sanatatii pelerinilor si în prevenirea raspândirii acestei molime care afecteaza întreaga lume. S-a vazut clar diferenta dintre un jurnalismul adevarat, facut la fata locului, si cel facut dintr-un birou, bazat pe prejudecati sau motivat ideologic, financiar etc. Cum s-a vazut si diferenta dintre cei care-si dau cu parerea si cei care cunosc, cu adevarat, ce înseamna pericolele de ordin epidemiologic. Doamna Profesor Doctor Carmen Dorobat, medic la Spitalul de Boli Infectioase, a venit ca simplu pelerin si a parcurs tot traseul. Apoi a publicat un mesaj emotionant pe contul sau de Facebook, la finalul caruia conchide: " În aceeasi zi, un medic psihiatru anunta, tot pe un cont de Facebook, ca la pelerinajul de la Iasi   As da un raspuns si celor care anuntau, înainte de pelerinaj, ca "pelerinii vor cadea ca mustele". Cei care au asigurat, medici si asistente medicale, permanenta la cortul de prim-ajutor pentru pelerini ne-au informat ca, daca în anii de dinainte de pandemie tratau în zilele acestea de octombrie între 600 si 800 de cazuri, anul acesta au avut, de pe 8 pe 15 octombrie, doar 11 cazuri! *** Concluzia mea personala dupa pelerinajul de anul acesta este ca acei pelerini, ca de altfel toti credinciosii care au o credinta vie, vadita de fapte bune, care dovedesc un curaj si o îndrazneala dublate de discernamânt si de grija pentru aproapele, constituie un adevarat "cadou imunologic" pentru Trupul Bisericii si chiar pentru organismul viu al societatii în care traim cu totii si care este, iata, atât de mult afectat acum de boala si de felurite manifestari toxice.


Citește articolul complet pe Ziarul de Iasi

Alte știri din Ziarul de Iasi