În plan regional, cele opt judete ale Moldovei au coborât sub 4 milioane de locuitori, involutia demografica având valori peste media nationala (-9 la mie). Alaturi de judetul Iasi, doar Suceava are un declin inferior mediei nationale (-6,4 la mie). Toate celelalte judete au pierdut între 11,2 si 13,8 la mie din populatie. Prolegomene Atunci când avem capacitatea si forta de a schimba lucrurile la nivelul structurilor teritoriale sunt adeptul pasilor mici, dar facuti la timp, decât a terapiei de soc, utila uneori si aceasta, daca am amânat prea mult o interventie ce a creat deja dezechilibre majore unui sistem teritorial. Terapia de soc aduce cel mai adesea dezechilibre suplimentare în sistem, dezechilibre ce vor avea un impact negativ pe termen lung sau mediu. Reglajele fine si mai dese în sistem nu vor destabiliza structurile teritoriale, pentru ca acestea devin adaptari firesti, conforme evolutiilor. Iata, de pilda, autoritatile noastre centrale ar fi putut crea în perioadele (intermediare, fara doar si poate!) de relaxare ale crizei Covid-19 un nivel regional de organizare al sistemului sanitar, pentru ca directiile sanitare judetene s-au dovedit prea mici si neputincioase în rezolvarea problemelor ivite. Si nu a fost vorba doar de sutele sau de miile de cazuri SARS-CoV 2 internate în centrele medicale de importanta regionala, de la Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara sau Craiova, ci de gravele probleme structural-teritoriale ale sistemului sanitar. Avem o ierarhie a centrelor spitalicesti specifica unor state cu structuri regional-administrative, dar nu avem si institutiile care sa le coordoneze. Daca ar fi existat directii regionale sanitare sau echivalentul unor prefecturi la nivel regional, cu siguranta nu ar fi fost nevoie de reactia (si aceasta întârziata a) centrului national, obligat sa intervina prin intermediul institutiilor militarizate pentru a completa vidul de putere la nivelul teritorial regional. În Moldova, au fost asigurate conduceri militarizate spitalelor judetene din Suceava, Piatra Neamt sau Focsani. Ceea ce e interesant e ca am avut resursele necesare la nivel regional pentru a reechilibra sistemele sanitare ale judetelor cele mai afectate. Dovada sta faptul ca spitalele au fost redeschise si au functionat prin detasarea în primul rând a medicilor din municipiul Iasi, centru sanitar ce concentreaza mai bine de jumatate din medicii de spital ai Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. E mai eficient sa rezolvi o criza la un nivel scalar inferior (în cazul de fata, cel regional), decât sa implici întregul sistem teritorial national. Oricum, dupa cum evolueaza lucrurile, în foarte scurt timp, statul român va fi nevoit sa intervina în aceeasi maniera, la fel de brutala si cu cizmele (la propriu!) în sistemul sanitar românesc. Despre necesitatea bazelor de date În constructia unei strategii de dezvoltare, indiferent de scara de referinta, e necesar sa cunoastem datele statistice (cu cât sunt mai recente, cu atât mai bine!), evolutia acestora, dar si contextul spatial la care e conectata unitatea teritoriala analizata. În functie de scara spatiala de referinta, contextul, adesea ignorat de autoritati, devine o notiune supusa trans-scalaritatii. Pentru a explica aceasta caracteristica a contextului, am sa apelez la câteva exemple. Pentru orasul Podu Iloaiei (un UAT local) contextul e reprezentat de vecinatatea rurala imediata a carei loc central e, dar si de celelalte structuri administrative locale din judetul Iasi. Din perspectiva sistemului de asezari, pentru acest mic oras iesean e foarte important comportamentul demografic, social, economic sau cultural al UAT-urilor locale de pe acelasi palier ierarhic (Târgu Frumos, Hârlau, Raducaneni, Belcesti) sau al unor UAT-uri situate pe palierele superioare - în primul rând comportamentul municipiului Iasi. Urmând acelasi rationament, e necesar sa contextualizam judetul în raport cu structurile similare la nivelele scalare superioare - regional si national, iar regiunea, în raport cu structurile similare de la nivel national sau trans-national. Prin analiza diacronica a contextului vom obtine o imagine mai complexa a locului pe care-l ocupa UAT-ul respectiv în sistemul de relatii de la nivelurile scalare superioare; din aceasta perspectiva, putem observa cresterea atractivitatii sau, dimpotriva, o deplasare spre zona repulsiva a UAT-ului analizat; aceste evolutii devin astfel repere importante în diagnosticul teritorial si al capacitatii de rezilienta. Câti mai suntem? În acesta perioada a anului apar foarte multe informatii statistice ce completeaza baza de date TEMPO-INSSE (si nu numai!). Iata, de pilda, acum câteva zile au aparut datele ce vizeaza populatia rezidenta a României la 1 ianuarie, pe grupe de vârsta, sex si mediu de rezidenta (urban si rural) la nivelurile scalare al macroregiunilor (NUTS1), regiunilor de dezvoltare (NUTS2) si judetelor (NUTS3). Va reamintesc ca NUTS reprezinta Nomenclatorul unitatilor teritoriale pentru statistica, iar numerele ce însotesc aceasta abreviere reprezinta scara spatiala la care se raporteaza informatia statistica. Populatia rezidenta, chiar daca nu e contabilizata si la nivelul local (comune, orase si municipii), reprezinta un reper foarte important, fiind populatia prezenta de facto în România si între limitele substructurilor sale teritoriale. Mai mult, vorbim de un interval de evolutie demografica ce s-a manifestat în interiorul pandemiei. Raportându-ne la evolutia din anii anteriori, ne putem face o idee despre cum a influentat criza sanitara sistemul de populare românesc, dar si despre capacitatea de rezilienta a teritoriilor judetene din perspectiva demografica. Populatia României a ajuns la 19 186 201 locuitori, pierzând în intervalul 1 ianuarie 2020 - 1 ianuarie 2021 142,7 mii persoane, ceea ce înseamna un declin relativ de -7,4 la mie (!). Aceasta involutie reprezinta replierea demografica cea mai severa din perioada de dupa 2011 (anul ultimului recensamânt), media anilor anteriori fiind de aproximativ -5 la mie. Acest declin e datorat atât bilantului natural, cât si bilantului migratoriu, ambele negative. Conform datelor, doar trei juete au avut o evolutie pozitiva în ultimul an: Ilfov (+16,8 mii persoane; 34,5 la mie - crestere relativa), Cluj (+782 locuitori; +1,1 la mie) si Iasi, mai degraba stagnant (+53 locuitoti;
