Pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Economic si Social (CES) de astazi se afla si “Proiectul de lege privind unele masuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a României pe termen lung”, care are termen de avizare 5 octombrie 2023. Proiectul prevede o serie de masuri (drastice, dupa unii, necesare dupa altii) de limitare a deficitului bugetar, dar si pentru respectarea angajamentelor pe care România si le-a asumat în Planul National de Redresare si Rezilienta. Cresc anumite taxe si impozite si au fost introduse unele noi, IT-istii nu vor mai fi scutiti de la plata impozitului, la fel si angajatii din constructii, sectorul agricol si industria alimentara (vezi AICI proiectul de lege). Dupa cum era de asteptat, parerile legate de eliminarea facilitatilor fiscale acordate anumitor angajati sunt împartite: unii economisti spun ca sunt anormalitati si creeaza conditii inegale între angajati, deci ar fi bine sa fie eliminate, în timp ce mediul de afaceri considera ca aceste masuri vor “dezlantui urgia” în economia locala. „Facilitatile sunt anormalitati. Cu totii ar trebui sa fim tratati în mod egal în fata regimului fiscal, cu alte cuvinte cu totii trebuie sa platim impozite si taxe pentru ca statul sa functioneze”, sustine prof.univ.dr. Cristian Popescu, prodecan al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. Potrivit prevederilor legale în vigoare, sunt scutite de la plata impozitului pe venit (adica 10-) persoanele fizice care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor, care desfasoara activitate de creare de programe pentru calculator, facilitati fiscale fiind acordate si în domeniul constructiilor, sectorul agricol si în industria alimentara. CITESTE SI: Cum se vede de la Iasi proiectul “Legii austeritatii fiscal-bugetare”? Povara cade 85- pe privat si 15- pe bugetari Acum, în cazul IT-istilor, proiectul de lege prevede plata impozitului pe venit la sumele ce depasesc 10.000 de lei brut. Prof.dr. Cristian Popescu completeaza: „Sigur, acordarea de facilitati it-istilor a fost o masura excelenta la timpul ei. Dar ar trebui sa fim constienti de un lucru: astfel de facilitati sunt temporare, conjuncturale, ele nu se acorda niciodata pe termen nelimitat. Fac parte dintr-un proiect care are niste obiective. Când acestea sunt atinse, se intra în normalitate.” Nu este de aceeasi parere si Dorin Cristea, fondatorul companiei iesene de IT RomSoft, cu aproape 100 de salariati. „IT-istii sunt privilegiati, e adevarat, numai ca IT-istii produc, si exact în asta vor sa loveasca. Sunt sigur ca în câteva luni, jumatate de an, se vor încasa la buget mai putini bani decât obtin acum, pentru ca baietii astia din IT sunt destepti, îsi vor deschide firme prin alte tari si nu au cum sa îi gaseasca. Iar atunci vor constata ca o parte din afaceri au disparut, dar ei vor lucra în continuare. Cei care ne conduc si au facut aceste masuri sunt niste indivizi care nu sunt în stare sa înteleaga cum functioneaza economia”, spune Dorin Cristea. CITESTE SI: Pro si contra în mediul de afaceri iesean: am gasit si patroni care sunt de acord cu “Ordonanta austeritatii” Marian Berdan, fondatorul companiei Electra din Iasi, are o nedumerire: de ce angajatii din IT se bucura de aceleasi drepturi ca cei din constructii? „În legatura cu scutirea de impozit pentru angajatii din domeniul constructiilor, da, am înteles la vremea respectiva, le-au crescut si salariile ca sa nu plece oamenii în Vest, am înteles, dar ei oricum pleaca, pâna nu se ridica nivelul de trai si calitatea vietii în România tot vor pleca. Dar cel care are 30.000 de lei salariu pe luna, acel angajat de ce nu plateste impozit, nu are de unde?”, se întreaba Marian Berdan. Breviarul Economic al Judetului Iasi, elaborat de Camera de Comert si Industrie Iasi, ne arata o imagine a industriei IT&C la nivelul Iasului: 1.702 de firme active anul trecut, care aveau împreuna 13.270 de salariati, au înregistrat o cifra de afaceri totala de 650 mil. euro anul trecut, care înseamna 7,40- din cifra de afaceri totala a judetului nostru (8,77 mld. euro în 2022). Prof. univ. Cristian Paun, de la Academia de Studii Economice din Bucuresti, a declarat pentru „Ziarul de Iasi” ca profilul României, o tara cu probleme majore de dezvoltare, si contextul actual - cu inflatie, încetinirea productiei industriale, recesiunea unor tari partenere, nu justifica sub nicio forma înasprirea fiscalitatii. „Este inoportun momentul ales. Efectul va fi, mai degraba, contrar. Vom asista la un recul si mai mare în economia româneasca, încasarile la buget vor fi si mai firave. Cu atât mai mult cu cât marirea s-a facut peste noapte, dupa alte rânduri de mariri de taxe si cu un dispret total fata de antreprenori, investitori, capitalisti, salariati din mediul privat. Cei care duc greul bugetului si au asteptari extrem de mari (justificate) legate de serviciile publice pe care le primesc din banii din taxe. Cu siguranta vom vedea ajustari, vom vedea reorientari ale unor activitati, încetiniri ale altora sau, chiar mai rau, insolvente sau chiar falimente. Cu atât mai mult cu cât statul a decis sa impuna un salariu minim marit care va presa si mai mult pe bugetele companiilor private”, argumenteaza prof. univ. Cristian Paun. Salariul minim net al lucratorilor din sectorul contructiilor se va diminua cu 780 de lei odata cu eliminarea facilitatilor, spune presedintele Blocului National Sindical, citat de Agerpres.„Odata cu eliminarea acestor facilitati, impactul va fi ca din actualul brut de 4.000 de lei va trebui platita contributia la CASS, care înseamna 400 lei, impozitul pe venit înca 230 lei, contributia asiguratorie pentru munca 90 lei. Deci în urma eliminarii facilitatii, salariul minim net a lucratorilor se va diminua cu 780 lei”, a explicat Dumitru Costin.
