Depresia si anxietatea sunt doua tulburari care adesea pot aparea simultan, simptomele suprapunându-se, în cadrul sindromului anxios-depresiv. Exista câteva aspecte care le diferentiaza. Depresia implica sentimente de tristete, vid interior, axându-se mai mult pe trecut. Anxietatea declanseaza o stare de îngrijorare constanta cu privire la viitor. Depresia este expresia lipsei de motivatie si a interesului scazut fata de viata, pe când anxietatea declanseaza îngrijorarea excesiva fata de viitor. Pacientul depresiv nu este îngrijorat, însa este resemnat. Anxiosul evita permanent situatiile care îi provoaca o teama nejustificata. Ambele tulburari afecteaza perceptia, emotiile si comportamentul si au la baza un cumul de factori generatori, surprinzator este faptul ca pot aparea subit la persoane care în aparenta o viata perfecta. Omul priveste realitatea prin propria oglinda distorsionata. Cuprins: Depresia: definitia afectiunii si cauze comune 1.1. Metode eficiente de vindecare a depresiei Anxietatea si tulburarile de anxietate 2.1. Factori declansatori si simptome ale tulburarilor de anxietate 2.2. Simptomele fizice ale tulburarilor de anxietate 2.3. Cum scapam de anxietate? Depresia: definitia afectiunii si cauze comune Depresia nu alege, aceasta poate sa loveasca oricând. Organizatia Mondiala a Sanatatii atesta faptul ca, aproximativ 300 milioane de oameni din toata lumea sufera de depresie. Depresia nu are preferinte. Exista numeroase cazuri în care persoanele provenite din medii bune, chiar ideale ajung sa sufere un episod depresiv major. Si pâna la urma, ce ne face sa ne simtim tristi si fara pofta de viata? Biochimia: divergentele aparute la nivelul anumitor substante din creier (neurotransmitatori) pot declansa simptomele depresiei; Genetica: daca una dintre rudele de gradul I are depresie, atunci pentru urmasi exista o predispozitie în acest sens; Tipul de temperament: persoanele colerice cu reactii emotionale puternice, fiind mai impulsivi sunt predispusi la anxietate iar melancolicii sensibili, emotivi, retrasi sunt mai predispusi la depresie; Circumstantele: persoanele care au copilarit în medii toxice sau care continua sa traiasca expuse la violenta, neglijenta, abuz sau saracie pot deveni vulnerabile în fata depresiei; Evenimente traumatice: pierderea locului de munca sau a cuiva drag, probleme financiare sau de natura relationala, stres acut; Traume din copilarie; Abuzul de alcool sau amfetamina; Boli cronice: diabet, BPOC, afectiuni cardiovasculare; Experimentarea depresiei în trecut; Diferite accidente care implica leziuni craniene. 1.1. Metode eficiente de vindecare a depresiei Înainte de a te autodiagnostica cu depresie este bine sa fii supus unei evaluari profunde efectuate de un profesionist în domeniul sanatatii. În unele cazuri, evaluarea poate implica un examen fizic, teste de sânge care sa ateste daca depresia este sau nu, consecinta unei boli medicale. Evaluarea are drept scop identificarea simptomelor specifice, istoricul medical si familial, factorii de mediu. Odata stabilite aceste aspecte, se pot determina diagnosticul si tratamentul corect. Medicatia Chimia creierului poate genera episoadele tulburarii depresive. Din acest considerent se vor recomanda antidepresive care îmbunatatesc chimia creierului. Medicatia produce efecte vizibile abia dupa primele doua saptamâni de la administrare. Beneficiile complete se resimt dupa 2-3 luni de la începerea tratamentului. Dupa ameliorarea simptomelor, se recomanda continuarea tratamentului pentru cel putin 6 luni în vederea prevenirii unei recaderi, pe viitor, în cazul pacientilor cu predispozitie la depresie, crescuta. Psihoterapia Psihoterapia este utilizata uneori independent de medicamentatie în cazul depresiei usoare. Pacientilor cu depresie moderata sau severa li se recomanda psihoterapia alaturi de respectarea medicamentatiei. Terapia cognitiv-comportamentala (TCC) este o forma de terapie axata pe gasirea solutiilor la problemele din prezent. TCC ofera sprijin persoanelor care sufera de depresie pentru a ajunge sa recunoasca tiparele de gândire toxica, perceptia distorsionata asupra mediului înconjurator, ca mai apoi sa schimbe comportamentul în vederea identificarii celor mai bune solutii. Psihoterapia nu este suficienta pentru tratarea depresiei cronice. Vindecarea depresiei acute implica prescrierea unui tratament medicamentos de catre medicul psihiatru, precum si parcurgerea sedintelor de psihoterapie în paralel. Acestea sunt solutiile optime care duc la vindecarea depresiei si anxietatii, ajutând pacientul sa elimine gândurile nocive, somatizarile resimtite pe fond emotional si sa capete o stare de bine, îmbunatatita în primele 3-4 saptamâni de la începerea psihoterapiei. Programeaza un consult la Cabinetul Individual Psihoterapeut Andra Dragan si obtine un diagnostic acurat alaturi de tratamentul personalizat în functie de nevoile personale. 2. Anxietatea si tulburarile de anxietate Anxietatea reprezinta un raspuns natural la evenimente exterioare stresante, precum: schimbarea locului de munca, contactul cu o persoana necunoscuta, viitorul relatiilor personale si interpersonale sau dificultati financiare. Tulburarile de anxietate implica senzatii de teama excesiva fata de pericole imaginare. Discutia cu o persoana necunoscuta provoaca teama de ridicol, dificultatile financiare determina frica exagerata ca vom ramâne fara o sursa de trai, sau ca va trebuie sa apelam la metode periculoase ori imorale pentru a obtine bani. Când simptomele anxietatii se intensifica, devin mai serioase decât evenimentele declansatoare si influenteaza randamentul nostru zilnic, atunci acestea pot indica aparitia tulburarilor de anxietate. 2.1. Factori declansatori si simptome ale tulburarilor de anxietate Cauzele tulburarilor de anxietate sunt complexe si este esentiala identificarea acestora pentru stabilirea planului de terapie. Acestia pot fi: Factori genetici; Dezechilibre chimice în creier; Traume produse de un divort, deces, abuz, boala, participarea la infractiuni; Perioade de stres prelungit la locul de munca sau în familie; Consumul de droguri; Situatii sociale. Analiza gândurilor si reactiilor legate de un eveniment care ne induce teama este un pas important pentru identificarea acestei tulburari. Principalele simptome care semnaleaza problema sunt urmatoarele: Îngrijorarea excesiva Pentru a fi considerata un semn al tulburarii de anxietate, îngrijorarea trebuie sa persiste timp de 6 luni. Ca intensitate, aceasta trebuie sa fie dificil de gestionat, ceea ce conduce la probleme de concentrare. Dificultati de concentrare Studiile demonstreaza faptul ca, frica exagerata fata de prezent sau viitor afecteaza memoria functionala. Efectul anxietatii asupra puterii de concentrare poate provoca perceptii distorsionate asupra lumii. De exemplu, din cauza fricii excesive, unele persoane dezvolta sentimentul de respingere fata de oameni necunoscuti si locuri publice. Atacuri de panica Tulburarea de panica este o forma a tulburarii de anxietate, care este asociata cu senzatii de frica paralizanta. Frica intensa este însotita de puls accelerat al inimii, transpiratie abundenta, tremuraturi, probleme respiratorii, stari de greata si teama de a nu pierde controlul asupra propriei persoane, stari de lesin. 2.2. Simptomele fizice ale tulburarilor de anxietate De regula, corpul semnaleaza fluctuatiile aparute la nivelul senzatiilor si indica nevoia de schimbare pentru revenirea la normal. Agitatie exagerata Când o persoana este agitata, creierul identifica un factor extern de risc si da semnal corpului sa reactioneze la amenintare. Se declanseaza fluxul sangvin de la sistemul digestiv spre muschi în vederea pregatirii corpului pentru o reactie (lupta, fuga, înghet). Studiile arata ca, pacientii care sufera de tulburari de anxietate calmeaza mai greu starile de agitatie, fata de persoanele care nu traverseaza aceasta tulburare. De asemenea, efectele anxietatii se resimt pe o perioada mai îndelungata de timp. Tulburari de somn Trezirea în mijlocul noptii si dificultatea de a adormi sunt efectele cel mai des raportate de catre persoanele care sufera de tulburari de anxietate. Stari permanente de oboseala si iritabilitate Oboseala cronica (epuizarea) si iritabilitatea fara motive serioase apar adesea dupa lungi episoade de anxietate. 2.3. Cum scapam de anxietate? Anxietatea trebuie înteleasa prin analizarea momentelor declansatoare si eliminarea factorilor care o mentin, în prezent. Testele pentru anxietate Pentru a stabili un diagnostic si a descoperi tipul tulburarii de care sufera pacientul, se recomanda testele realizate la cabinet si care au ca scop obtinerea datelor relevante privind simptomatologia si patologia persoanei. Testele releva nivelul de gravitate al starilor resimtite, dar pot raporta si date amanuntite. referitoare la abilitatea persoanei de a tolera frustrarea sau mecanismele de aparare în fata fricii. Pe baza rezultatului se poate stabili daca persoana sufera de tulburari de anxietate, ori sunt manifestate doar anumite trasaturi de personalitate, specifice. Tulburarile de anxietate sau depresia cauzeaza pe termen lung efecte extrem de daunatoare care ataca toate planurile vietii si în cel mai sumbru scenariu pot conduce chiar la suicid. Daca te regasesti în descrierile din acest articol sau ai pe cineva apropiat care manifesta simptome de anxietate ori depresie, solicita ajutorul unui specialist. Andra Dragan, psiholog din Iasi îti ofera sprijin specializat privind întelegerea emotiilor negative, acceptarea si gestionarea sanatoasa a acestora pentru a te putea bucura de viata la potentialul tau maxim. Surse: https://psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders/what-are-anxiety-disorders https://www.healthdirect.gov.au/depression
