Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, sustine ca decizia Parchetului General de a formula o cerere de revizuire a hotarârii prin care tortionarii tatalui sau au fost achitati este o veste îmbucuratoare. ”Se deschide o noua speranta, o noua perspectiva ca un complet nou de judecata va avea curajul sa dispuna redeschiderea si rejudecarea cauzei pe baza probelor noi, coroborate cu cele anterioare - care însumeaza 50 de volume”, a declarat Andrei Ursu pentru News.ro. ”Este o veste îmbucuratoare. Sper sa avem parte de judecatori onesti si cu o anumita coloana vertebrala. Este îmbucurator ca Parchetul General a avut curajul sa mearga mai departe, sa aduca elemente noi - fapte si împrejurari care contrazic motivarea în baza careia au fost achitati cei doi tortionari (Marian Pârvulescu si Vasile Hodis - n.r.). Se deschide o noua speranta, o noua perspectiva ca un complet nou de judecata va avea curajul sa dispuna redeschidere si rejudecarea cauzei pe baza probelor noi, coroborate cu cele anterioare - care însumeaza 50 de volume. Când dosarul era adus în sala de judecata, era nevoie de un carucior pentru a aduce tot probatoriul. Deci este o speranta”, a declarat Andrei Ursu pentru News.ro. Fiului disidentului Gheorghe Ursu anunta ca, în paralel cu Parchetul General, a depus la rândul sau o cerere de revizuire a sentintei prin care tortionarii tatalui sau au fost achitati de Curtea Suprema. ”Vreau sa va mai spun un lucru important: am depus si eu o cerere de revizuire a sentintei saptamâna trecuta. Sunt sute de marturii ale altor oameni care au fost torturati, batuti cu bestialitate în anii ’70-’80 în beciurile Securitatii si ale Militiei din toata tara. Plus condamnari penale pe care le-au primit unii oameni în anii ’80 pentru învinuiri strict politice. Deci e vorba numai de represiune politica în acei ani, chiar daca a fost deghizata sub pretexte de drept comun. Parchetul General a primit de la CNSAS documente care arata planurile de actiune ale Securitatii - Directia a 6-a cercetari penale, din care faceau parte cei doi tortionari - în care este descrisa cu lux de amanunte aceasta doctrina a lui Ceausescu si a Securitatii de a-i încadra pe disidenti, pe opozantii regimului Ceausescu, ca hoti, borfasi, ”ca sa nu avem probleme la organizatiile internationale privind drepturile omului”. Acesta este un citat din Tudor Postelnicu, seful Securitatii din 1985. Am depus astfel de noi documente care însumeaza 50GB pe un memory stick: audio, video si marturii olografe de la CNSAS care dovedesc cu asupra de masura represiunea Securitatii împotriva poporului român”, a adaugat Andrei Ursu. Fiului disidentului Gheorghe Ursu spera ca, pe baza noilor probe, viitorul complet de judecata sa redeschida dosarul mortii tatalui sau. ”Sa speram ca vom avea parte de judecatori integri, care vor avea rabdarea sa citeasca documentele respective si care sa aiba bunul-simt, decenta sa le ia în considerare si sa redeschida aceasta cauza întrucât nu se poate pune din nou în discutie ideea ca nu a existat nici macar o relatie de adversitate între Securitate si poporul român în anii ’70-80, asa cum au motivat judecatorii de la ÎnaltaaCurte de Casatie si Justitie”, a conchis Andrei Ursu. Tortionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu si Vasile Hodis, au fost achitati definitiv, în 27 iulie, de Înalta Curte de Casatie si Justitie. La acea vreme, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a sustinut ca sentinta definitiva de achitare primita de tortionarii tatalui sau din partea Curtii Supreme este una ”scandaloasa si abjecta”. Într-un interviu pentru Prima TV, Andrei Ursu a declarat atunci ca ar fi ”o bila alba” daca Parchetul General ar gasi o cale extraordinara de atac. Luni, Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie a formulat o cerere de revizuire a hotarârii de achitare a tortionarilor disidentului Gheorghe Ursu, ramasa definitiva prin decizia Înaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 27 iulie 2023. Magistratii cer rejudecarea si condamnarea lor pentru tratamente neomenoase. În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Sectiei judiciare din cadrul PÎCCJ au aratat ca aceasta se bazeaza pe fapte sau împrejurari care nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei, dupa ce au primit noi date de la CNSAS, precum si materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, însotit de un material sintetic referitor la cazuistica si încalcarile drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.
