În România, angajatorul este cel care vireaza contributiile si taxele din salariile brute al angajatilor catre bugetele de stat, de asigurari sociale, de sanatate etc. Altfel, ne putem lesne imagina cu câta atentie am numara fiecare leu pe care ar trebui sa-l scoatem din buzunar. În situatiile privind executia veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, pe care fiecare unitate administrativ-teritoriala le raporteaza la Bucuresti, sunt evidentiate mai multe categorii de cheltuieli, între care cele cu personalul. Acesti bani provin din veniturile la bugetul local, venituri constituite mai ales din cotele defalcate din impozitul pe venit, din TVA, dar si din taxele locale. Anul trecut, administratia judetului, oraselor si comunelor a costat 664 de milioane de lei doar în ceea ce priveste cheltuielile de personal. Ceva mai mult de jumatate din aceasta suma, 187,5 milioane, a mers la Consiliul Judetean. Dintre administratiile locale, evident, Primaria Municipiului Iasi a cheltuit cei mai multi bani cu personalul, 144,9 milioane de lei. Localnicii cu cea mai scumpa primarie Dar cât înseamna aceste cheltuieli pentru fiecare locuitor? Daca ar fi sa scoata bani din buzunar, un localnic din comuna Românesti, de exemplu, ar trebui sa fi platit, de la sugar la pensionar, câte 1.126 de lei pentru salariile de anul trecut ale celor de la primarie. Si un satean din Madârjac ar fi trebuit sa plateasca peste o mie de lei, mai exact 1.067,53 lei. Ambele comune sunt mici, cu putin peste 1.600 de locuitori fiecare. Prin urmare, aceasta cheltuiala pe cap de localnici devine uriasa. În cea mai mica comuna din judet, Cucuteni, fiecare dintre cei 1.335 de oameni domiciliati aici ar fi trebuit sa scoata din buzunar 936,79 lei. Populatia este criteriul principal care determina costurile de functionare ale administratiei pe cap de locuitor. Desi nu este un indicator de performanta pentru primarii si consilii judetene, raportul dintre cheltuielile de personal si numarul locuitorilor arata cât de scumpa poate sa ajunga o administratie pentru comunitatea pe care o conduce. Însa asemenea structuri, prea mari pentru comunitatile lor, pot fi înlaturate doar printr-o reforma administrativa, care nu se va întâmpla prea curând. Artificiul pentru o administratie ieftina La celalalt capat al clasamentului se regasesc comunitatile mari, dar si aici întâlnim unele anomalii. Daca CJ se raporteaza la populatia întregului judet si „se scoate” astfel cu mai putin de 200 de lei/ cap de locuitor, performerul incontestabil din 2019 încoace este comuna Scânteia: 284,55 lei. Dar vorbim aici de o populatie dupa domiciliu de peste 13 mii de suflete, în vreme ce ultimul recensamânt a gasit acasa doar 5,5 mii. Diferenta uriasa nu e un mister, ci reprezinta numarul celor „mutati” aici doar ca sa obtina documente de identitate românesti. Imediat lânga Scânteia se afla Prisacani, aflat cam în aceeasi situatie, si unde un localnic ar trebui sa plateasca 288 de lei si 16 bani pentru salariile celor de la primarie, si Raducaneni, 306,38 lei. La capetele clasamentului gasim în fiecare an de aceleasi UAT-uri. Cele doua municipii si comunele suburbane Iasului sunt si ele în partea ieftina a acestui top – 368,86 de lei, Iasul, 379,82 de lei, Miroslava, si 385,97 de lei, Valea Lupului, de exemplu. În schimb, nu a fost stabilita o formula de calcul pentru gradul de satisfactie al cetateanului pentru serviciile administrative, daca ar fi sa plateasca direct acesti bani celor care se ocupa de bunastarea si confortul comunitatii. Tot mai putine administratii performante Numarul comunelor care aloca sectiunii de functionare (salarii, utilitati, consumabile etc.) mai putin de jumatate din cheltuielile totale scade de la un an la altul. În 2020 au fost 36 de comune si orasul Podu Iloaiei. Un an mai târziu erau 18 comune, iar în 2022, doar 10 au mai reusit performanta de a cheltui în acest scop sub 50 la suta din buget. Ciurea, Miroslava, Popricani si Holboca sunt cele mai chibzuite administratii din Zona Metropolitana, în vreme ce municipiile Iasi si Pascani, Consiliul Judetean, Hârlaul, Bârnova si Rediu dau peste 80 la suta din bugetele lor doar pe functionare.
