Cel mai popular program de finantare europeana în rândul autoritatilor locale va însemna în final o infuzie de peste 7 miliarde lei în economia Regiunii Nord Est pâna la sfârsitul anului 2023. În ultimii sase ani au fost semnate peste 830 de contracte în cadrul Programului Operational Regional (POR) 2014 - 2020. Într-un top al judetelor regiunii, Iasul este lider detasat, cu o valoare a proiectelor de circa 1,9 miliarde lei, fiind urmat de Bacau (1,24 miliarde lei), Suceava (1,2 miliarde lei), Neamt (1 miliard de lei), Botosani (840 milioane lei) si Vaslui (764 milioane lei). De departe, proiectele destinate infrastructurii rutiere predomina. Cum s-au împartit însa banii între stat si privat, între institutii si firme? Care sunt cele mai mari proiecte ca valoare din întreaga zona a Moldovei? Care au fost cele mai mari probleme în derularea finantarilor POR în toti acesti ani, de la achizitii pâna la receptii? Ce spun beneficiarii despre modul în care au mers lucrurile? O analiza completa, cu cifre si declaratii de la cei direct implicati, în rândurile urmatoare. Programului Operational Regional are doua categorii principale de beneficiari: autoritatile locale si firmele (IMM). La acestea se adauga lacasuri de cult, autoritati centrale, spitale, precum si unele directii si institutii deconcentrate. Cele mai mari proiecte sunt implementate de catre autoritati (13 proiecte au o valoare fiecare de peste 100 milioane lei), în timp ce cel mai mare proiect privat ajunge la 55 milioane lei (un centru de afaceri IT în parcul industrial Miroslava, Iasi). Proiectele institutiilor - POR 2014-2020 Proiectele firmelor - POR 2014-2020 „Alocarea financiara la nivelul Regiunii Nord-Est este de 999,15 milioane euro si ne asteptam ca pâna la finalul anului 2023 sa o fructificam pe toata, în interesul cetatenilor acestei regiuni“, a declarat Vasile Asandei, director al Agentiei Regionale de Dezvoltare Nord-Est (ADRNE). Pâna în prezent, 32,5- din suma mentionata de Asandei a fost avizata la plata, acesta fiind si gradul de absorbtie actual la nivel regional (325 milioane euro). „Ziarul de Iasi“ si Presshub.ro va prezinta un bilant de etapa al POR 2014 - 2020 în zona de nord-est a tarii. Top 5 proiecte Primele cinci proiecte la nivel regional fac referire la acelasi domeniu: infrastructura rutiera. Cu un total de 1,2 miliarde lei, toate cele sase judete din regiune îsi refac drumurile interjudetene: axe strategice de transport care au fost stabilite prin colaborarea consiliilor judetene. Cel mai mare proiect vizeaza legatura rutiera dintre Botosani si Iasi (334 milioane lei). În top urmeaza modernizarea de spitale si proiecte ce tin de transportul public în orase. Dintre cele peste 830 de contracte semnate la nivel regional, peste 260 sunt finalizate, alte 540 sunt în implementare, iar aproape 20 sunt reziliate. În ultima situatie este vorba despre companii care nu au reusit, în principal, sa asigure cofinantarea asumata (50-). Cei mai mari „contractori“: împreuna au peste un miliard de lei Autoritatile care au cele mai mari sume atrase din fonduri UE prin intermediul POR sunt Primaria Iasi si Consiliul Judetean (CJ) Iasi. Prima institutie are proiecte în derulare de 550 milioane lei, iar în al doilea caz este vorba despre 503 milioane lei. „Pâna acum a fost absorbita suma de 222 milioane lei“, a declarat Sebastian Buraga, purtator de cuvânt al Primariei Iasi. Pentru municipalitatea ieseana, POR înseamna tramvaie noi (primele dupa peste 50 de ani, livrarile vor începe în luna august 2021), finalizarea lucrarilor de modernizare la întreaga retea de rulare a tramvaielor, reabilitarea unor zone de agrement, restaurarea unor obiective de patrimoniu cultural, modernizarea partiala a sistemului de iluminat public, introducerea unui sistem de e-ticketing în transportul public, încurajarea transportului alternativ si o serie de proiecte ce tin de sistemul de educatie, social si de sanatate. La CJ Iasi, suma rambursata pâna acum ajunge la aproape 130 milioane lei pentru proiecte de infrastructura rutiera, reabilitarea unor spitale si refacerea unor obiective de patrimoniu. Podiumul regional al celor mai mari „contractori“ este închis de CJ Botosani (347 milioane lei), iar cel mai important proiect vizeaza refacerea drumului spre Iasi (334 milioane lei). Ce a mers bine si ce nu? În general, spune Vasile Asandei, la nivel regional a fost o acoperire echilibrata a apelurilor de proiecte prin cererile de finantare depuse, dar au existat si domenii care au suscitat un interes foarte mare - un exemplu în acest sens a fost axa de finantare dedicata patrimoniului cultural. „Avem monumente istorice de o incontestabila valoare care trebuie redate publicului vizitator în cea mai atragatoare forma a lor“, a explicat directorul ADRNE. O alta linie de finantare care a atras un interes mare a fost cea dedicata firmelor (microîntreprinderi), care a vizat sprijinirea crearii si extinderii capacitatile de productie si dezvoltarea serviciilor. „Pentru aceste apeluri, au fost depuse de catre beneficiari privati 2.029 de proiecte, prin care se solicita aproximativ 667- din alocarea financiara disponibila“, a detaliat Asandei apetitul antreprenorilor. Potrivit celei mai recente situatii prezentate de ADRNE, firmele au semnat circa 500 de contracte cu o valoare totala de peste un miliard de lei, iar jumatate dintre proiecte au fost finalizate. „La polul opus, prioritatea privind cladirile rezidentiale - care vizeaza cresterea eficientei energetice în blocurile de locuinte construite în perioada 1950-1990, a fost aproape un esec. Au fost depuse 9 proiecte si din acestea au fost implementate doar 4, fiind nevoie de mutarea banilor alocati catre ale prioritati“, a spus Vasile Asandei. El a subliniat si câteva dintre cauzele posibile: necesitatea acordului a doua treimi dintre proprietari pentru realizarea proiectului, cuantumul ridicat al contributiei proprii, de 40- din totalul cheltuielilor eligibile (15- din partea Primariei si 25- din partea Asociatiei de proprietari), dar si obligatia de a intra în legalitate cu lucrarile facute în regie proprie, înainte de semnarea contractelor de finantare. În general, a aratat directorul ADRNE, beneficiarii POR au avut doua probleme majore: întârzierea proiectelor din cauza licitatiilor si, în al doilea rând, întârzierea lucrarilor din trei principale motive - lucrari neprevazute, descoperiri arheologice si, în cazul firmelor, lipsa resurselor financiare de cofinantare în contextul crizei economice. „Dincolo de provocarea cea mai mare, anume anul 2020, fiecare etapa aduce cu sine provocari specifice. Uneori e foarte complicata etapa de pregatire a proiectelor în vederea depunerii acestora, colaborarea cu expertii si proiectantii dovedindu-se a fi un exercitiu dificil de management si comunicare. Organizarea procedurilor de achizitii poate fi, de asemenea, un examen greu pentru echipa de management pentru ca fiecare proiect este diferit, asta însemnând ca, de fiecare data, trebuie o adaptare foarte buna la specificul proiectului în conditiile legale în vigoare“, a explicat Sebastian Buraga, de la Primaria Iasi. Un punct de vedere similar au avut si reprezentantii Consiliului Judetean Iasi. „Fiecare etapa din viata unui proiect comporta dificultatea sa. Atât procesul de achizitii publice cât si implementarea tehnica, cu precadere a contractelor de executie de lucrari, comporta multe dificultati prin multitudinea de modificari legislative. Experienta persoanelor desemnate în Unitatile de Implementare a Proiectelor ajuta la o implemetare cu succes a acestora“, a declarat Marius Danga, vicepresedinte al CJ Iasi. „Cea mai recenta dificultate semnalata de beneficiari, care poate pune în pericol implementarea multor proiecte, este aceea a majorarii preturilor pentru materialele de constructii“, a completat Vasile Asandei, directorul ADRNE. Ce spun beneficiarii despre relatia cu ADRNE? În zona de nord-est a tarii este o situatie atipica fata de restul tarii: sediul ADRNE a fost stabilit înca de acum peste 20 de ani la Piatra Neamt si nu în principalul oras al regiunii asa cum se întâmpla în celelalte zone. Din acest punct de vedere, pot exista anumite probleme în special în ceea ce priveste resursa umana. Rolul ADRNE în urmatoarea programare (2021 - 2027) se va schimba fundamental: agentia va fi si autoritate de management, acum fiind în curs de acreditare. „Credem ca cea mai importanta problema cu care se confrunta ADRNE este capacitatea de evaluare a proiectelor depuse. Aici, cadrul legislativ ar trebui sa permita ADRNE o eventuala externalizare a serviciilor de evaluare catre institutii care ar avea capacitatea administrativa si know-how-ul necesar“, a comentat Marius Danga, întrebat despre schimbarile care ar putea sa intervina în relatia cu ADRNE, inclusiv la nivel legislativ. În ceea ce priveste relatia directa CJ - ADRNE, Danga a precizat ca aceasta este îmbunatatita în mod constant, având în vedere modul particular de functionare a ADRNE: entitate din care fac parte si CJ-urile, iar consiliul director este condus prin rotatie de membrii sai. De cealalta parte, reprezentantii Primariei Iasi spun ca acreditarea ADRNE ca autoritate de management va aduce modificari importante si simplificari în procesul de absorbtie a fondurilor UE. „Noul cadru ofera mai putina birocratie si modalitati mai simple de solicitare a platilor, prin utilizarea optiunilor simplificate în materie de costuri. Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele nationale si extinderea principiului auditului unic, pentru a evita suprapunerea verificarilor“, a spus Sebastian Buraga, el amintind despre cele 80 de masuri de simplificare în politica de coeziune 2021 - 2027, publicate de Comisie în anul 2018. ADRNE: „Vom avea o abordare mult mai participativa si pro-activa“ Fata de actuala programare, ADRNE vrea sa aduca o serie de schimbari, mai ales în contextul în care va avea si un rol de autoritate de management. Un exemplu în acest sens este crearea unei structuri la nivel regional care sa ofere servicii integrate de suport pentru IMM-uri. De asemenea, vor fi continuate masurile de suport de tip help-desk, asistenta one-to-one, sesiuni de informare si instruiri dedicate promotorilor de proiecte. „Vom avea o abordare mult mai participativa si pro-activa în pregatirea ghidurilor sau schemelor de finantare. În calitatea noastra inedita de autoritate de management suntem preocupati de acest lucru si actionam deja în acest sens“, a spus Vasile Asandei. În ceea ce priveste relatia ADRNE cu beneficiarii POR, directorul agentiei a sustinut ca problemele din implementare pot fi evitate printr-o „atentie deosebita la toate documentele din pachetul informativ pentru fiecare prioritate de finantare“. „Un aspect extrem de important râmâne cel legat de experienta si pregatirea profesionala a salariatilor. Nivelul tot mai crescut de complexitate a interventiilor, schimbarile rapide de metode, tehnologii etc., fac absolut necesare cunostinte profesionale temeinice, învatarea continua, constructia, mentinerea si motivarea unor echipe de implementare performante“, a subliniat Asandei. În programarea 2021 - 2027, zona de nord-est are alocata o suma de 1,76 miliarde euro prin FEDR, pentru investitii care vizeaza domeniile: specializare inteligenta si inovare, IMM-uri, digitalizare, eficienta energetica, dezvoltare urbana, mobilitate si conectivitate, protectia naturii si a biodiversitatii, infrastructura educa­tionala, turism si cultura sau patrimoniu cultural.
