Adica mingea produsa de Adidas pentru Campionatul Mondial de Fotbal din Quatar 2022. Al Rihla înseamna calatorie în araba si, pe lânga aspectul generat de elementele grafice care sunt inspirate din cultura, arhitectura, ambarcatiunile traditionale si drapelul Qatarului, mai contine si senzori care dau informatii despre traiectoria si socurile mecanice (atingerile) la care este supusa mingea. Din 1970, de la Mondialul din Mexic, Adidas produce neîntrerupt mingi pentru campionatele mondiale de fotbal, prima dintre acestea fiind un icosaedru trunchiat, format din 12 pentagoane negre si 20 de hexagoane albe (pentru a fi vizibile la televiziunea alb-negru) aspectul mingii intrând definitiv în cultura umanitatii, având o mare valoare simbolica. Mingea se numea Telstar, dupa primul satelit de telecomunicatii operational din lume, dezvoltat de Bell Telephone Laboratories pentru American Telephone and Telegraph în 1962. Satelitul era sferic si era acoperit cu celule solare care prefigurau jocul de alb si negru de pe mingea devenita simbol planetar. Daca toate mingile produse de Adidas, la comanda FIFA (Federatia Internationala de Fotbal Asociatie), erau niste obiecte pasive, iata ca, din 2022, mingea devine un dispozitiv activ, care transmite informatii în vederea monitorizarii informatice a jocului de fotbal. Astfel, mingea contine, în centrul acesteia, un senzor care transmite date catre sistemul VAR (video assistant referee - arbitrul asistent video) cu o frecventa de 500 de semnale pe secunda. Datele transmise sunt comparate cu imaginile înregistrate de camere speciale de urmarire care filmeaza atât mingea, cât si pâna la 29 de repere ale corpului fiecarui jucator, astfel încât sa fie localizate în spatiu toate extremitatile relevante ale jucatorilor pentru luarea deciziilor referitoare la pozitiile de offside. Senzorul este amplasat în centrul mingii, prin intermediul a patru fire dispuse spatial si radial la 120° (precum bratele stabilopozilor pe care îi vedem noi atunci când mergem la mare). Astfel, Adidas a înregistrat brevetul european cu numarul EP3872793 (A1) - 2021-09-01, inventatorii fiind Coza Aurel si Dibenedetto Christian. Coza Aurel este, evident, român, fizician, absolvent de Babes-Bolyai, în prezent profesor la Arizona State University. Senzorul din centrul mingii a fost realizat de firma germana KINEXON, care a utilizat principiul GPS (Global Positioning Sistem) la o scara mult redusa, devenind LPS (Local Positioning Sistem), mingea fiind astfel monitorizata prin intermediul unei retele de antene amplasate pe marginea terenului de fotbal, în felul acesta determinându-se pozitia acesteia cu precizie de milimetru. De asemenea, senzorul permite înregistrarea oricarui soc sau atingere la care este supusa mingea, prin intermediul unui sistem inertial, care are la baza un cristal de cuart, care transmite semnale electrice la fiecare solicitare dinamica. Firma KINEXTON a mai produs un senzor de miscare si de acceleratie, de dimensiunile 24x28x15 mm, cântarind imensa greutate de 15 grame, senzor care poate fi aplicat în interiorul oricarei mingi agreate de catre FIFA, fara a se încalca regulile impuse de aceasta asociatie. În fotbal sunt 17 reguli. A doua se refera la minge. Orice interventie asupra acestui obiect nu trebuie sa-i schimbe proprietatile, în primul rând cele legate de comportarea dinamica. Pe scurt, este vorba de ceea ce înseamna sut cu efect. Adica atunci când mingea este lovita astfel încât sa aiba o miscare de rotatie în jurul axei proprii, când intra în actiune efectul Magnus, pus în evidenta în anul 1852 de catre fizicianul german Heinrich Gustav Magnus, efect care se refera la un corp care se deplaseaza transversal având si o miscare de rotatie în jurul axei proprii. Datorita fortelor de frecare cu aerul, sfera antreneaza straturile de fluid din vecinatatea sa, în sensul miscarii sale de rotatie. Atunci intra în actiune legea lui Bernoulli, care, pe scurt, ne spune ca atunci când viteza fluidului este mare, presiunea este redusa. Este legea în baza careia zboara avioanele, sau masinile de Formula 1 sunt lipite de sol, sau fenicienii descopereau acum câteva mii de ani ca pot naviga împotriva vântului, fara sa aiba habar de legile curgerii fluidelor. Daca ne imaginam o minge care se deplaseaza spre înainte si care se roteste în sens antiorar, atunci, pe partea dreapta a mingii, datorita frecarilor, viteza moleculelor de aer va fi mai mica, deci presiune mai mare, iar pe partea din stânga, viteza moleculelor de aer va fi mai mare, deci presiune mai mica, motiv pentru care mingea se va deplasa catre stânga. În concluzie, ce înseamna, la urma-urmei, un gol înscris direct din corner, de pe partea stânga a directiei de atac? Înseamna ca fotbalistul sa loveasca tangential, cu partea interioara a labei piciorului drept, o sfera umflata cu aer, de forma unui icosaedru trunchiat, cu o circumferinta de 68-70 cm., cu o greutate de 410-450 de grame, umflata la o presiune de 60-110 kPa si acoperita cu piele sau alt material asemanator, care, în deplasarea catre poarta adversa, datorita miscarii de translatie compusa cu miscarea de rotatie în jurul axei proprii, este supusa efectului Magnus, coroborat cu legea lui Bernoulli, care determina curbarea traiectoriei mingii catre stânga, spre plasa portii nefericitului portar care a lipsit de la anumite ore de fizica! Comentatorii de fotbal spun toate astea într-un singur cuvânt: Goooooolllll!!!!!! Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
