Daca, în privinta investitiilor, administratia judetului s-a mentinut anul trecut în Top 10, mai exact pe locul 8 între celelalte consilii judetene dupa ponderea în totalul cheltuielilor, la functionare a fost de departe prima. De aproape 500 de milioane de lei a avut nevoie CJ Iasi ca sa „traiasca” în 2022, an în care la investitii au mers 118 milioane de lei, adica de peste 4 ori mai putin. Laitmotivul oricarei conduceri a CJ pentru aceasta diferenta uriasa este ca Iasul are cea mai mare directie de asistenta sociala si de aici mai multe cheltuieli de personal care cresc sectiunea de functionare. Totusi, Suceava a cheltuit ceva mai mult anul trecut pentru asistenta sociala, iar Neamtul si Clujul doar ceva mai putin ca Iasul. Dupa criteriul marimii cheltuielilor de functionare, care asaza Iasul pe primul loc între cele 41 de judete, podiumul este completat de Prahova, cu 421 de milioane de lei alocati anul trecut în acest scop, si de Cluj, cu 384 de milioane. Lânga podium urmeaza trei judete cu sectiuni de functionare foarte apropiate ca valoare: Timis, 366 de milioane, Constanta, 365 de milioane, si Suceava, 362 de milioane de lei. Cele mai mici bugete alocate cheltuielilor de personal, bunuri si servicii, asistentei sociale etc. au fost ale CJ-urilor din Teleorman (140 de milioane), Giurgiu (136 de milioane) si Covasna (132 milioane de lei). Ordinea se schimba radical daca raportam aceste sume la numarul de locuitori din fiecare judet. Tulcea, care la mijlocul anului trecut avea cea mai mica populatie dupa domiciliu (226 de mii de locuitori), conduce autoritar clasamentul: functionarea Consiliului Judetean l-a costat pe fiecare tulcean 846 de lei. La mare distanta vine „nota de plata” pentru localnicii Vâlcei, 679 de lei, si Salajului, 674 de lei. Iasul e abia al 30-lea, cu 504 lei/cap de locuitor, foarte aproape de Bihor, 507 lei, si la egala distanta de Cluj (517 lei) si Timis (481 de lei). CJ Dâmbovita si CJ Brasov au costat cel mai ieftin: 389, respectiv 374 de lei. Populatia dupa domiciliu este indicatorul preferat al administratiilor locale, pentru ca este mai mare decât cea reala, cea rezultata la recensamânt, si, prin urmare, aducatoare de venituri mai mari de la bugetul de stat. Pentru judetul Iasi, de exemplu, diferenta este de peste 220 de mii de locuitori (cea mai mare din tara), ultimul recensamânt numarând abia 760 de mii de ieseni. „Factura” fiecarui iesean pentru CJ creste astfel pe masura: de la 504 la 653 de lei. Cel mai scump CJ ramâne tot cel din Tulcea, 992 de lei/loc., urmat de data asta de CJ Vaslui, 835 lei/loc. Brasovul si Dâmbovita încheie si de data asta clasamentul, alaturi de Teleorman, în vreme ce un clujean, un timisean si un bihorean ar avea de platit între 560 si 565 de lei pentru administratia judetelor lor. Cum masurile de austeritate adoptate de guvern în mod inegal pentru sectorul de stat si pentru cel privat nu vor afecta institutiile bugetare decât în foarte mica masura, si asta doar dupa 1 ianuarie 2024, e de asteptat ca aceste cheltuieli pe care niciun român nu le resimte direct în propriul buzunar sa fie mai mari în anul care se încheie.
