Pentru cei care trec pragul librariilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrarile „Viitorul Libertatii. Democratia neliberala în Statele Unite ale Americii si în lume”, „Lumea postamericana”, „10 lectii pentru o lume postpandemica”, aparute în traducere la Editura Polirom. Pentru aceasta saptamâna am ales sa scriu despre „lumea postpandemica” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematica pentru un curent de gândire care a capatat o consistenta redutabila în relatiile internationale, cu o optiune ferma pentru abordarea globalista si regândirea suveranitatii nationale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migratia, pandemiile, privilegierea institutiilor internationale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii fata de birocratia europeana si fata de expertii/ consilierii stiintifici si, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul si centralismul practicat de China în solutionarea efectelor pandemiei de COVID-19. Pentru cei mai multi, numele Fareed Rafiq Zakaria este asociat cu CNN, canal de stiri cu impact global, fondat de miliardarul Ted Turner la începutul anilor 80, apropiat ideologic mai degraba de administratiile democrate de la Casa Alba. Jurnalistul american de origine indiana a facut studii de politologie la Yale University, urmate de un masterat si doctorat la Harvard University unde a studiat cu celebrii politologi Samuel P. Huntington, Stanley Hoffmann si Robert Keohane. F. Zakaria a fost analist politic la ABC News, Newsweek, editorialist la Time, editor la Foreign Affaires, Washington Post, colaborator la The Atlantic. La CNN sustine emisiunea saptamânala Fareed Zakaria GPS, unde de-a lungul timpului a avut ca invitati influenceri din lumea politicii si afacerilor, precum Tony Blair, Henry Kissinger, Condoleezza Rice, Barak Obama, Bill Gates, George Soros, Zbigniew Brzezinski, Paul Krugman, Jeffrey Sachs, Richard Haass, Joseph Stiglitz, Thomas Friedman, Nouriel Roubini, Josph S. Nye, ca sa mentionam doar câteva nume ale caror notorietate a facut demult înconjurul lumii. Din punct de vedere politico-ideologic, Zakaria se autodefineste ca fiind „de centru”, sustinator al lui Barak Obama în campania prezidentiala din 2008, considerat de unii „liberal moderat”, în timp ce altii îl plaseaza în zona „radical centrista”. Pentru cei care trec pragul librariilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrarile „Viitorul Libertatii. Democratia neliberala în Statele Unite ale Americii si în lume”, „Lumea postamericana”, „10 lectii pentru o lume postpandemica”, aparute în traducere la Editura Polirom. Pentru aceasta saptamâna am ales sa scriu despre „lumea postpandemica” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematica pentru un curent de gândire care a capatat o consistenta redutabila în relatiile internationale, cu o optiune ferma pentru abordarea globalista si regândirea suveranitatii nationale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migratia, pandemiile, privilegierea institutiilor internationale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii fata de birocratia europeana si fata de expertii/ consilierii stiintifici si, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul si centralismul practicat de China în solutionarea efectelor pandemiei de COVID-19. Lumea postpandemica este o lume „mereu în priza”, caracterizata printr-un ritm accelerat de dezvoltare a stiintei si tehnologiei, cu o populatie care creste continuu si care consuma din ce în ce mai multa energie, generând deseuri si emisii de gaze cu efect de sera. Lumea lui Zakaria este lumea cu problemele descrise si în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabila, document adoptat de Adunarea Generala a ONU pe 25 septembrie 2015. Analistul american este preocupat de degradarea ecosistemelor si a biodiversitatii, de faptul ca un milion de specii de plante si animale sunt pe cale de disparitie, de încalzirea globala si schimbarile climatice, de consecintele consumului de carne de vita asupra mediului ambiant, de pandemia de COVID-19 care „poate fi vazuta ca o razbunare a naturii”. Prima lectie este ca nu poti sa rezolvi probleme globale, gândind/ actionând local. Nu poti lupta cu o pandemie cu masuri locale (nationale). Pentru a exemplifica ineficienta cu care anumite guverne au actionat împotriva COVID-19, Zakaria aduce în atentie modul în care administratia Trump s-a raportat la aceasta problema globala: „Nu a fost niciodata în stare sa coordoneze actiunile agentiilor federale între ele si cu cele 50 de state. Însa ineptia Casei Albe nu explica întreaga situatie. Guvernul a facut o serie de pasi gresiti. (...) Initial, esecurile Americii au fost comparate cu succesele Chinei, încadrate într-un discurs mai amplu despre declinul democratiei si aparitia modelului chinez de capitalism de stat” si diatribele la adresa fostei administratii republicane continua. A doua lectie este despre cum trebuie sa construiesti o birocratie mai buna, dupa atacurile repetate ale „dreptei” la adresa bunei guvernari, dar si ale „politicienilor de stânga” care au adaugat „straturi peste straturi de birocratie si reglementari”. În opinia lui Zakaria, dreapta americana a amputat statul prin taierea de fonduri, în timp ce stânga a facut exces de reglementare. În opinia sa, America a devenit o „combinatie accidentala” de economie avansata si politica disfunctionala. În cea de-a treia lectie despre lumea postpandemica, Fareed Zakaria ne avertizeaza ca „pietele nu sunt de ajuns” si ca, în contextul pandemiei de COVID-19, avem nevoie de un alt contract social, de o regândire a libertatii individuale în raport cu nevoia crescânda de securitate colectiva. Socurile anterioare în sistemul international nu au dus decât la cosmetizari ale politicii, fara o schimbare de ansamblu (radicala). Pandemia generata de noul coronavirus a izbucnit în contextul în care lumea abia îsi revenea dupa doua crize globale: criza asiatica de la sfârsitul anilor 90 si criza economica din perioada 2009-2012. Astfel, sustine analistul american, s-a demonstrat ca pietele nu au capacitatea de a se autoregla fara un interventionism din partea actorilor globali. Din analiza sa transpare simpatia pentru centralism si planificare în elaborarea politicilor publice, pentru economia sociala de piata functionala în tarile nordice din Europa. Inspirându-se din aceste modele de guvernare, cetatenii, înarmati cu competente digitale si „plase de siguranta” se vor putea confrunta mult mai eficient cu mediul concurentei globale. Pandemia de COVID-19 demonstreaza ca lumea ar trebui sa asculte de experti (oamenii de stiinta) - si expertii ar trebui sa-i asculte pe oameni, iata cea de-a patra lectie a lui F. Zakaria. Cu alte cuvinte, jurnalistul pledeaza pentru o lume în care puterea este a elitelor tehnocratice („noua clasa conducatoare”) care reunesc cei mai buni oameni de stiinta, oameni selectati pe baza meritului personal si a rezultatelor obtinute. Într-o lume din ce în ce mai complexa - sustine Zakaria - vom avea nevoie de experti în stiinta guvernarii a caror cunoastere este sursa legitimitatii puterii lor: „Alternativa este de neconceput în epoca moderna: guvernarea bazata pe tupeu si celebrarea ignorantei”. Lumea postpandemica este o lume a tranzitiei de la economia materiala la economia digitala. În timpul pandemiei de COVID-19, am descoperit avantajele utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor, de la rezolvarea sarcinilor de serviciu si pâna la problemele personale. Noul coronavirus a aparut în contextul în care lumea întreaga era conectata la Internet si a schimbat radical atitudinea oamenilor fata de instrumentele digitale. Cu toate ca stiinta si tehnologia vor îmbunatati calitatea vietii, autorul nu-si ascunde îngrijorarea pentru evolutia pietei muncii în conditiile avansului Inteligentei Artificiale, robotilor, Big Data, algoritmilor, masinilor inteligente. În celelalte lectii despre lumea postpandemica, Fareed Zakaria invita la reflectii privind viitorul „oraselor postpandemice”, la modul în care trebuie sa combatem inegalitatile, la aprofundarea procesului de globalizare („pentru totdeauna”), la acomodarea exigentelor unei lumi care devine bipolara (SUA vs. China), la reconstructia ordinii internationale. Lumea postpandemica este o lume globalizata, digitalizata, cu mai putina libertate, dar cu mai multa securitate, este lumea expertilor, a bunei guvernari. Vom trai si vom vedea... Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
