Curtea Constitutionala pare sa se fi transformat în cel mai râvnit avocat al infractorilor. O decizie luata de CCR în martie a dezincriminat practic vânzarea de tigari la colt de strada. Persoanele care acum, îmbie trecatorii cu expresia „Tigari, tigari” în fata pietei Nicolina ori în Târgu Cucu, ar putea sa-si etaleze linistiti marfa pe taraba. CCR a decis ca detinerea si comercializarea de tigari fara timbru fiscal românesc nu mai reprezinta o infractiune. Singura fapta incriminata drept contrabanda ramâne trecerea baloturilor cu tigari peste Prut cu frânghia sau cu barca pneumatica. Daca nu sunt prinsi cu tigarile în brate chiar pe malul Prutului, contrabandistii pot sa-si vada linistiti de treaba. Deja, pe rolul Tribunalului au început sa fie înregistrate cererile contrabandistilor condamnati. Principiul legii penale mai favorabile echivaleaza pentru ei cu libertatea. Cazul unui grup de 13 „comercianti” condamnati anul trecut este ilustrativ pentru situatia juridica a notiunii de contrabanda. Au primit la Tribunalul pedepse drastice, de pâna la 11 ani de închisoare. Curtea de Apel a taiat la fel de drastic din pedepse, ajungându-se ca o condamnare la 6 ani cu executare la Tribunal sa se transforme într-una la 1 an si 4 luni cu suspendare la instanta superioara. Acum, Tribunalului i se cere sa verifice daca nu cumva ar trebui sa desfiinteze complet condamnarile. Reteaua Ursu, 13 „comercianti” la granita Contrabanda si evaziunea fiscala pe care o determina sunt reglementate de Codul Vamal si de cel Fiscal. Acesta din urma stabileste ca detinerea a peste 10.000 de tigari fara timbru fiscal românesc constituie infractiune si se pedepseste cu închisoarea pe un termen cuprins între 1 si 5 ani. Codul Vamal pedepseste drept contrabanda, cu 2-7 ani de închisoare, introducerea ilegala în tara a tigarilor, fara a stabili vreo cantitate anume. Doua paragrafe mai jos, la alineatul 3) al articolului 270, acelasi Cod Vamal precizeaza ca se asimileaza infractiunii de contrabanda si „colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vânzarea” marfurilor care ar trebui plasate sub regim vamal, „cunoscând ca acestea provin din contrabanda”. Acestea au fost articolele în baza carora au fost condamnati cei 13. Acestia au fost trimisi în judecata în 2018, sub acuzatia de contrabanda si constituire a unui grup infractional organizat. Conform procurorilor, cei 13 înfiintasera o retea în toata legea, condusa de Mihai Ursu, care prelua tigari introduse în tara de cetateni moldoveni si le revindea în Iasi. Punctul de preluare era comuna Prisacani. Punctul de desfacere, piata Nicolina. Între cele doua puncte, tigarile erau depozitate într-un apartament situat la parterul unui bloc de pe Nicolae Iorga. De acolo, traficantii luau în fiecare dimineata cantitatea considerata necesara pentru vânzarea de peste zi. Aceasta era depozitata temporar într-o toneta din piata Nicolina, scotându-se din ea dupa necesitati. Daca vânzarile depaseau asteptarile, Ursu îsi trimitea sotia pâna la depozitul principal pentru a mai aduce tigari. De regula, tigarile se vindeau trecatorilor, în cantitati mici. Se faceau însa si livrari en-gros, daca era cazul. Procurorii au mentionat în rechizitoriu o astfel de livrare, catre proprietarul unui bar din Fântânele. Foloseau un limbaj codificat, cu „caserole mici” Imaginea conturata de procurori în rechizitoriu era cea a unei adevarate structuri mafiote. Traficantii supravegheau miscarile Politiei si Jandarmeriei, anuntându-se daca observau ceva suspect si împrastiindu-se. Conduceau numai automobile înmatriculate pe numele altor persoane, astfel încât sa nu poata fi facuta legatura cu activitatea lor. Foloseau un limbaj codificat, vorbind nu despre pachete sau cartuse de tigari Ashima, Marble sau Plugarul, ci despre „caserole de mici”, „cutii de portocale”, „grapefruit” sau „lamâi”. Procurorii au inventariat aproximativ 7.600 de pachete de tigari traficate în decurs de câteva luni. Imaginea prezentata de procurori, alaturi de interceptarile telefonice si marturiile investigatorilor sub acoperire i-a convins pe magistratii Tribunalului, care au aplicat pedepse severe. Capul gruparii a fost condamnat la 11 ani de închisoare, un alt membru, Cristian Holban, 10 ani si 6 luni de detentie. Alti 10 traficanti de tigari au primit pedepse cuprinse între 4 ani si 6 luni de închisoare si 7 ani si 4 luni. Unul singur a primit o pedeapsa cu suspendare, de 3 ani. Curtea de Apel a vazut lucrurile altfel. În apelul lor, traficantii au cerut rejudecarea cazului sau reducerea pedepselor pentru contrabanda si achitarea de acuzatia de constituire a unui grup infractional organizat. Aparatorii lor au argumentat ca relatiile dintre traficanti, acestia fiind soti, cumetri sau nasi, nu pot fi considerate ca fiind echivalente cu cele specifice unui grup infractional. În plus, pedepsele date erau echivalente celor aplicate pentru tentative de omor sau alte infractiuni contra vietii, când inculpatii nu faceau altceva decât sa vânda tigari. Argumentele avocatilor au prins. Magistratii Curtii de Apel au constatat ca într-un grup infractional organizat, fiecare membru „se supune unei discipline specifice si anumitor reguli privind ierarhia”, are un rol bine determinant, ca si constiinta si vointa de a realiza un act de asociere. Or, în fond, era vorba de o familie extinsa care se ocupa cu contrabanda, întelegerile dintre ei erau ocazionale, nu clar definite, deci se putea vorbi cel mult de contrabanda calificata, prin faptul ca toti savârseau aceeasi infractiune. „Relatiile firesti de rudenie sau de amicitie nu pot fi calificate drept acte de asociere/aderare la un grup infractional organizat”, au remarcat judecatorii. Ca urmare, inculpatii au fost achitati pe linie de acuzatia de constituire a unui grup infractional organizat. Magistratii au avut dubii si cu privire la acuzatia de contrabanda, aratând ca traficantii nu introduceau tigarile în tara, ci doar le cumparau de la cetateni moldoveni, dar din România. Urmarea a fost o reducere semnificativa a pedepselor. Capilor retelei li s-au taiat doar câte doi ani din pedeapsa, fiind recidivisti. Dintre ceilalti, 5 au fost condamnati cu suspendare si nicio pedeapsa cu executare nu a mai trecut de 3 ani si jumatate. Sentintele Curtii de Apel au fost pronuntate în martie anul trecut. La un an de la condamnare, apare decizia CCR La un an dupa condamnarea definitiva a membrilor retelei a aparut însa Decizia 176 a CCR. Aceasta prevedea ca art. 270 alineatul 3) din Codul Vamal este neconstitutional. Judecatorii argumentau ca definitia „contrabandei asimilate” este prea vaga si permite abuzuri. Astfel, putea fi trimis în judecata pentru contrabanda si un cetatean asupra caruia sa gasea un singur pachet de tigari introduse ilegal în tara pentru ca detinea o marfa plasata sub regim vamal. I-ar fi fost imposibil sa demonstreze ca nu stia ca erau tigari de contrabanda, lipsa timbrului de acciz românesc fiind o dovada clara ca pachetul de Ashima fusese introdus ilegal în tara. Legiuitorul, argumentau judecatorii CCR, trebuie sa stabileasca concret de la ce cantitate de tigari sau alte bunuri în sus se poate vorbi de contrabanda ca infractiune. În lipsa unei astfel de reglementari, asimilarea la contrabanda a detinerii sau chiar comercializarii de tigari era neconstitutionala. Din perspectiva CCR, ramâneau constitutionale doar celelalte doua alineate ale art. 270, care incrimineaza introducerea sau scoaterea din tara a bunurilor supuse controlului vamal. Tigarile aflate pe cursul Prutului sunt de contrabanda. Dincoace de dig, o marfa ca oricare alta. Constitutia stabileste un termen de 45 de zile în care Guvernul sau Parlamentul pot pune de acord legislatia cu deciziile CCR. În acest interval, legiuitorul trebuia sa modifice art. 270, alin 3) din Codul Vamal pentru a reincrimina detinerea de tigari de contrabanda. Din martie anul trecut si pâna acum însa, nu a aparut nicio lege ori vreo ordonanta de urgenta care sa faca acest lucru. La începutul acestei luni, au fost depuse la Tribunal cereri referitoare la 5 dintre condamnatii în speta prezentata. Formularea din toate cererile este aceeasi: magistratii sunt chemati sa verifice daca nu cumva infractiunea de contrabanda a fost dezincriminata prin decizia CCR. Cu alte cuvinte, daca celor cinci nu ar trebui sa li se anuleze sentintele, întrucât fapta pentru care au fost condamnati nu mai exista. Pâna acum, Tribunalul nu s-a pronuntat. O va face la sfârsitul acestei luni.
