Ascult cum mă pătrunde briza ca un foșnet de rochie dezbrăcată șansa nopții de a-și însuși formele tale devine una cosmică de parcă s-ar vărsa întunericul în tiparele trupului epuizat mângâierilor… Te găsesc în cele din urmă sub umbra mea de felinar de alee pierdută sub frunze sau chiar sub umbra unui alt copac ...
